|
 Beleaua
de la căpşuneria din Bruchsal
Sezonierii români iau iarăşi „foc”.
Dani ROCKHOFF, Germania
Ţîncă
Viorel si ortacii sai plecati la capsuni in Germania sunt pe post de
reclamanti, la mai putin de doua saptamani de la sosire. Viorel cere
atentia oficialilor, cheama „presa si proteveu” la fapte.
El zice
ca e vorba de „40 de insi”, care au probleme cu contractele de lucru
incheiate, cu banii care li se cuvin, cu cazarea si transportul la locul
de munca, cu cainele supraveghetoarei. Patronatul capsuneriei spune
despre situatie cu totul altceva.
• Ce
zic romanii
Ieri, la plantatia de capsuni Matthias Rapp, Bauern Lädle GbR din
Bruchsal-Untergrombach a fost chemata si politia, caci situatia se
incinsese tare. Ce zice Ţîncă: ca romanii au semnat un contract
printr-un intermediar numit „Bartoş si Pişta”, urmand sa primeasca 4,60
euro/ora, respectiv 3,20 euro/ladita de capsuni culeasa, cazare gratuita
si ceva bani de mancare.
Contractul ar fi pe 6 saptamani, iar de la firma germana a lui Rapp ei
ar fi primit o „instiintare de contract”, dupa cum se obisnuieste.
Contractul cu firma de intermediere, zice Ţîncă, e in limba romana.
Cazare au in rulote comune, pentru barbati si femei. Ieri, s-ar fi mers
pe jos la plantatie, 15 km. Cu laditele de capsuni culese zilnic nu le
iese nicicum socoteala la bani, el zice ca risca sa iasa in pierdere.
Au platit 50 de euro comisionul de intermediere si 110 euro pe transport
„dus” in Germania, „la niste baieti cu microbuze”. Transportul si l-au
organizat singuri, caci la firmele de transport consacrate „trebuia
rezervare”. Ţîncă mai spune ca politia locala, in timpul interventiei de
la ferma, n-ar fi avut traducator roman, asa ca n-au prea inteles ce au
de facut.
Mai zice ca o supraveghetoare de la ferma ar fi asmutit cainele pe unul
dintre recoltatori.
Pe plantatie nu culeg doar romani, sunt si sezonieri polonezi. Cinci
hectare de cules, ar fi putin pentru toti, apreciaza Ţîncă. Intr-o
saptamana de munca, el si-a socotit cam la 100 de euro, banii care ii
revin pe laditele cu capsuni predate pe bon de casa, la depozitul
capsuneriei.
Revolta lui Ţîncă e mare, el ameninta ca trece la fapte. Unele in cadrul
legii, cu un avocat din localitate, recomandat de un roman din zona.
Altele, mai radicale, imi sunt insirate intr-o balmajeala din care
inteleg doar „foc” si „la marginea drumului”. Suna asa, cum isi varsa
omul oful, la manie.
Mandatarului de protest i se alatura si alte nume: Toni Cristian
(Sighisoara), Oană Elisei (Dumbraveni), Gore Adrian (Mures), Trancă
Vivian (Brasov), Cuş Gabriel (Timisoara). Toti sunt, in prezent, la
cules de capsuni pe plantatia firmei lui Rapp din Untergrombach.
• Ce zic nemtii
Ce zice Gisela Rapp, sotia patronului firmei: Contractul lor cu
sezonierii romani e un contract „in acord”, raportat la numarul de
ladite cu capsuni recoltate. Tariful pe ladita „nu e obligata sa il
spuna”. Corect, sunt date confidentiale. Frau Rapp mai spune ca romanii
ar fi venit cu o saptamana inainte de inceperea oficiala (18 mai) a
sezonului de recoltat capsuni, cand nu toti capsunii erau suficient de
copti pentru cules.
Cu toate astea, treaba a mers bine, s-au recoltat si „20 de paleti pe
zi”, iar munca este pentru toti. Daca fructele nu sunt culese la timp si
se strica pe camp, paguba se poate ridica si la „10.000 de euro” la
hectar. Frau Rapp mai precizeaza: „Contractele romanilor au fost facute
printr-o agentie din Romania. Si inca una crestina”. In contractul
sezonierilor cu agentia, exista insa o clauza de despagubire, in valoare
de 800 de euro, in cazul nerespectarii conditiilor contractuale.
Despre „asmutitul de caini”, Frau Rapp spune ca nu e adevarat.
Supraveghetoarea isi are cainele tot timpul cu ea, in masina si pe camp.
Uneori, aceasta e inconjurata de zeci de oameni, carora le explica
treaba. Cainele propriu ii da un sentiment de protectie. Despre momentul
inceperii incordarii la ferma, Frau Rapp zice ca „dupa trei zile”
romanii au inceput cu certuri si codeala in mersul la munca.
Pentru ca situatia risca sa escaladeze, a fost chemata politia locala.
Aceasta ar urma sa contacteze si Oficiul de Munca local, pentru
verificarea contractelor sezonierilor, din punctul de vedere al
legislatiei germane. Conflictul de munca este si in atentia atasatului
pe probleme sociale si de munca in strainatate de la Ambasada Romaniei
de la Berlin, ca si a Consulatului Onorific al Romaniei, de la
Stuttgart.
• Asemănări de caz
Intr-un caz de inselaciune a 400 de romani veniti la sparanghel in
Germania, exista o serie de indicii asemanatoare, ale situatiei de la
inceputul lunii mai, cu cea prezenta. Relatarea Hotnews.ro si ancheta
Deutsche Welle pot fi citite aici.
http://www.hotnews.ro/stiri-diaspora-5682644-400-sezonieri-romani-veniti-germania-sparanghel-contracte-false-fost-trimisi-acasa.htm
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5684146-400-romani-inselati-germania-ndash-cine-sorin.htm
Click.ro din 09.05.09 scrie despre scandalul sparanghelului din mai: „In
total au fost inselate aproximativ 400 de persoane, din Medias, Iasi,
Targu Mures si Sighisoara. Toate au găsit anuntul firmei Termagria SRL
din Mures, privind intermediarea de contracte de munca in Germania, in
domeniul agriculturii. Societatea Termagria a fost infiintata doar anul
acesta, in februarie, de catre un anume Ştefan Bartoş, cetatean german,
in varsta de 59 de ani, nascut in localitatea Aboş, judetul Mures”.
Datele de la Registrul Comertului despre firma cu pricina sunt: Str.
Bolyai 34 Tirgu Mures, CUI: 25083508, Nr. Registrul Comertului:
J26/143/2009, inregistrata din data de 6 februarie 2009, capital social
subscris si varsat: 0 RON. Prin „Bartoş si Pişta“, Viorel Ţîncu a mai
fost si anul trecut la cules in strainatate, atunci lucrurile au fost
ok. Acum insa, el pare suparat foc. In principal, pe nemti.
26.05.09
Dani
Rockhoff
Germania
|
