Conferinta germano-romana de la Berlin, invitatie la privatizarile din Romania.

Dialogul presedintelui Basescu cu românii din Germania

Dani Rockhoff, Germania

Ce sanse are o Europa „in doi timpi”? Sunt indreptatite speculatiile despre o zona Euro redusa si ruperea locomotivei germane de tren? Angela Merkel zice ca nu: „Germania are un singur tel – sa stabilizeze zona Euro in forma ei actuala”. La intalnirea sa de joi cu cancelarul Germaniei, si presedintele Traian Basescu si-a exprimat dezacordul fata de „o Europa divizata”. Intalnirii politice la varf i-a urmat Conferinta cu mediul de afaceri german. Invitatia a fost clara: Romaniei ii trebuie 30 de miliarde de euro pentru retehnologizari in sectorul energetic, CFR Marfa trebuie scos de pe butuci. E nevoie de experienta germana in materie, de trezirea interesului pentru atragerea firmelor germane in procesul de privatizare. Ramane insa de vazut „daca din perspectiva germana, aparem suficient de convingatori” a zis presedintele Basescu. (foto: Presedintele Băsescu cu Romi, la Berlin 2011)

·         Westerwelle: „Avem nevoie de europeni convinsi”

Conferinta „Germania si Romania – parteneri in Europa” a avut loc in 10 noiembrie, incepand cu ora 14.30, in Atrium-ul bancii Deutsche Bank din Berlin. Conferinta a fost organizata de Ministerul de Externe german, Institutul pentru Politici Europene, Deutsche Bank si Ambasada Romaniei la Berlin. Moderatia primei parti a realizat-o Peter Tils, CEO al Deutsche Bank pentru Europa Centrala si de Est. Luarile de cuvant principale au apartinut ministrului de externe, fost vicecancelar german Guido Westerwelle (FDP), precum si presedintelui Romaniei, Traian Basescu.

Conferinta romano-germana la Berlin, nov. 2011

Despre traditia relatiilor germane-romane, Guido Westerwelle a declarat: “Anul trecut am sarbatorit 130 de ani de relatii diplomatice intre Germania si Romania. Insa relatiile germano-romane sunt mult mai vechi, incepand cu migratia sasilor din secolul al XII-lea si a svabilor dunareni, in sec. al XVIII-lea”.  Istoria acestora pe teritoriul Romaniei este un exemplu de “integrare reusita” considera Westerwelle.

„Anul viitor se implinesc 20 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie dintre Romania si Germania”, a continuat el. „Cu prietenii nostri romani lucram bilateral, pe baza de tratate, la rezolvarea impreuna a unor teme europene. Relatiile istorice ale Germaniei cu Romania s-au dezvoltat pe plan economic, dar si cultural si social. Intalnirile dintre cele doua popoare nu au loc doar la nivel politic, ci si la nivelul cetateanului obisnuit. Daca Europa s-ar reduce la simpla baza financiara, acest lucru n-ar fi indreptatit”.

Westerwelle s-a referit la modificarile ce se impun in cadrul conventiilor si tratatelor europene si care se prefigureaza a avea loc in urmatoarele luni. „Avem nevoie de noi parteneri in Europa, de europeni convinsi, cum este si oaspetele nostru de astazi” a zis ministrul de externe al Germaniei, in finalul luarii sale de cuvant de la Conferinta.

·         Basescu: „Ne intereseaza in mod deosebit investitori germani”

Oaspetele Traian Basescu si-a inceput alocutiunea cu cifre concrete: cresterile in cadrul schimburilor comerciale de anul acesta dintre Romania si Germania sunt de 18-30%. „Aceasta inseamna ca, pentru Romania, Germania este un partener vital”. Realitatile anului trecut si ale anului acestuia arata ca Romania si Germania sunt legate nu numai politic, ci si economic, istoric si prin minoritatile celor doua tari care traiesc pe teritoriul celuilalt stat”.

Aspect din sala de conferinte

Dincolo de a fi pentru Romania primul partener comercial in interiorul Uniunii Europene, Germania este unul dintre principalii parteneri si sustinatori al Romaniei, pe drumul lung  al integrarii sale complete in UE. Basescu a vorbit de nevoia esentiala de „incredere” la nivel politic si economic, care in opinia lui deja ar defini relatia celor doua tari.

In ultimii doi-trei ani, cresterea competitivitatii economiei romanesti s-a constituit in problema fundamentala, a spus Basescu. Cifrele care o masoara ar fi demonstrat stabilizarea macroeconomica a Romaniei, dupa derapajul din 2009. Aceasta trebuie insa sa fie urmata de consolidarea economica la nivel national, fara de care aportul la consolidarea UE nu este suficient.

Din realizarile recente in plan legislativ ale Romaniei, presedintele Basescu a enumerat adoptarea noului Cod civil si penal, al Codului muncii, reforma din invatamant si din sistemul de asistenta sociala. El a vorbit de subtierea aparatului de stat si a multumit romanilor ca au avut intelegerea sa accepte un stat „mai suplu si mai putin cheltuitor.”

„Deficitul bugetar al Romaniei in 2010 a fost de 6,5%, anul acesta vom avea un deficit sub 4,4%”, a spus Basescu. „Iar bugetul deja trecut in prima citire prin Guvern are un deficit pentru anul 2012 de 1,9%. Obiectivul nostru este sa avem, in anul 2013, un deficit bugetar ZERO” a adaugat el.

Presedintele Băsescu si ministrul de externe german Westerwelle

Gradul de indatorare externa a tarii este 33% din PIB, un procent sustenabil, in opinia presedintelui Romaniei. Insa orice indatorare publica suplimentara indeamna la prudenta, caci „banii sunt scumpi si risti sa nu-i gasesti, atunci cand ai nevoie, ca urmare a indreptarii fluxurilor de capital preponderent catre Asia, in ultima perioada”. „Lectia crizei pentru noi a fost sa ne reanalizam conceptul de stat social” a spus Traian Basescu la Berlin. Nu poti sa construiesti un stat social inainte sa faci un stat performant, este concluzia la care s-ar fi ajuns, in cadrul partidelor aflate la guvernare.

Criteriile de la Maastricht nu sunt o garantie pentru performanta reala a unui stat, iar aceasta a fost probabil una din marile probleme care au dus la asemenea decalaje in interiorul UE, considera presedintele Basescu. „De aceea, desi nu ne-am modificat obiectivul de ne integra in zona Euro in 2015 -ne este clar ca am putea atinge cu relativa usurinta criteriile de la Maastricht, daca privim la deficitul bugetar si la gradul de indatorare- aceasta criza ne-a aratat ca, fara o economie performanta, degeaba indeplinesti criteriile de la Maastricht”.

In Atrium-ul Deutsche Bank din Berlin, in prezenta multor oficiali de varf, dar si bancheri si oameni de afaceri germani, presedintele Romaniei a „pus pe masa” o oferta concreta, care se refera la sectoare considerate strategice, ale unei tari. El a explicat: „Romania a reluat procesele de privatizare, vizand in mod deosebit doua sectoare: energia si transporturile, mai ales cele feroviare. Avem mari complexe energetice pe carbune, al caror nivel de poluare trebuie adus la standarde europene. De aceea, am luat decizia privatizarii, in perioada urmatoare, a unor mari complexe energetice pe carbune”.

„Si aici, imi permit sa o spun, ne intereseaza in mod deosebit investitori germani care detin tehnologiile de producere a energiei pe carbune. Stim ca exista tehnologii moderne in Germania si, daca vreti, luati-o ca pe o invitatie pe care o primiti, asupra ofertei de privatizare din Romania in ceea ce priveste productia de energie electrica, sector care pana acum nu a fost oferit la privatizare” a zis Basescu. „Ne intereseaza si privatizarea transportului feroviar. Compania de transport marfa a Cailor Ferate Romane va fi oferita la privatizare” a adaugat el.

·         Cristian Popa: „La Deutsche Bank exista sugestii in legatura cu o activitate mai vizibila in Romania”

In prima parte a Conferintei germano-romane intitulata „Locul de investitii Romania”, au mai luat cuvantul Prof. Dr. Sorin Dimitriu, presedintele Camerei de Comert si Economie Bucuresti, seful firmei Metro AG, Joel Saveuse, ca si alti CEO de firme cu investitii puternice in Romania. Este vorba de Albrecht Hornbach, presedintele consiliului de administratie al Hornbach Holding AG si Fritz Dräxlmaier, patronul Dräxlmaier Group. O analiza financiara si macroeconomica pertinenta a oferit vice-guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Dr. Cristian Popa.

Referitor la cateva dintre afirmatiile sale facute in plen, vice-guvernatorul BNR a facut, pentru Hotnews, cateva precizari. Este vorba de scaderea cu un sfert de procent a dobanzii de referinta. „Aceasta scadere a fost in linie cu prognozele Bancii Centrale si o vedem continuand, cu ramanand inflatia in limitele intervalului de variatie din jurul tintelor, si la sfarsitul acestui an si pentru anul viitor. In al doilea rand, am vrut sa dam un semnal si pentru anticipatii, ca realmente credem in acest proces de reducere a inflatiei, ca avem incredere in el. In al treilea rand, este vorba despre un semnal dat bancilor comerciale, ca ajustarea prudenta pe care am facut-o este un semnal pentru ele sa poata in timp sa isi calibreze, in procesul de dezintermediere financiara, dobanzile la credite si cele la depozite. Speram ca acelea la depozite sa ramana stimulative pentru economisirea interna, iar cele la credite sa cunoasca o mai mare apropiere fata de dobanda Bancii Centrale si o evolutie similara cu a acesteia”.

Dani Rockhoff: Banca Nationala a Romaniei a intervenit sau intentioneaza sa intervina pentru a pastra cursul de schimb euro-leu in jurul a 4,35, sau pana la 4,40?

Dr. Cristian Popa:  Nu avem nicio preferinta pentru un nivel de curs sau un interval de curs si nu facem comentarii despre interventii care ar putea, sau n-ar putea sa aiba loc. Imi pare rau ca aici nu va pot da un semnal, insa va pot spune altceva: ca in trecut am facut in mod explicit aceste referiri. Cursul trebuie sa fie, bineinteles, condus de piata, sa aiba o realitate in conditiile pietei. Nu dorim sa vedem conditii de o volatilitate excesiva: fie la apreciere, in conditiile cresterii volumului la exporturi, fie la depreciere –pentru ca aceasta, pe langa ca este puternic inflationista si actioneaza asupra anticipatiilor, ar face si mai complicat serviciul datoriei pentru acei debitori care s-au imprumutat in valuta, desi au venituri si active in lei. Si atunci, fara niciun fel de referire la un nivel sau un interval de curs pe care l-am prefera –nu avem astfel de preferinte-, credem ca evolutia de pana acum a cursului a fost una in care volatilitatea moderata a facut bine economiei, in sensul reducerii inflatiei si ancorarii anticipatiilor.

Dani Rockhoff: Credeti ca Deutsche Bank sau Commerzbank se apropie de Romania cu vreo investitie concreta, sau filiale in tara?

Dr. Cristian Popa:  La Deutsche Bank exista sugestii pe care domniile lor le-au facut in legatura cu o activitate mai vizibila in Romania. Asteptam ca acestea sa se concretizeze institutional.

·         Leonard Orban: Statele Unite ale Europei „n-o sa fie o constructie identica cu SUA”

„Impartasim o viziune comuna, care are in vedere consolidarea proiectului european” a declarat Leonard Orban, in cadrul celei de-a doua parti a Conferintei germano-romane. Moderata de  Prof. Dr. Matthias Jopp, director si membru in conducerea Institutului de Politica Europeana IEP, sectiunea s-a derulat sub motto-ul „Germania si Romania in UE- provocari si sanse comune”.

Luari de cuvant au avut Dr. H.c. Susanne Kastner, presedinta Comisiei de Aparare din Bundestag si a grupului parlamentar germano-roman, Günther Krichbaum, presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag si Marian-Jean Marinescu, vice-presedintele fractiunii Partidului Popular European.

Dublul ministru, al afacerilor si al fondurilor europene, Leonard Orban, a atras atentia in plen asupra tendintelor nationaliste din unele state europene, accentuate in contextul crizei financiare si care procura capital politic unor partide de nuanta extremista. In exclusivitate pentru Hotnews.ro, ministrul Orban a facut cateva precizari.

Dani Rockhoff: Ati vorbit in alocutiunea dv. despre Statele Unite ale Europei. Vi se pare o solutie buna si viabila, pe termen lung?

Leonard Orban: Da, pe termen lung, caci pe termen mediu nu e realizabila. Trebuie inaintat pas cu pas. E clar ca, daca nu esti unit, nu esti puternic. E foarte simplu. Si criza ne-a aratat, mai mult ca oricand, ca avem probleme, ca uneori ceea ce s-a construit poate fi daramat usor si atunci e clar ca trebuie sa consolidam ceea ce a fost. Asta-i directia, dupa parerea mea.

Dani Rockhoff: Suna foarte asemanator cu Statele Unite ale Americii, insa acolo era vorba totusi, de o populatie relativ unitara, cel putin la inceput, si care vorbea aceeasi limba. Ati fost comisar european pentru multilingvism: cum va fi cu multilingvismul si cu popoarele diferite ale Europei, intr-o asemenea structura?

Leonard Orban: Intr-o maniera diferita, sigur. N-o sa fie o constructie identica cu SUA. Diversitatea culturala, diversitatea lingvistica este pretuita in interiorul Uniunii Europene si e si valorificata, e unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii. Dar e nevoie, pe plan politic si pe plan economic, de unitate. Daca vrem politici comune, putem sa ajungem la un guvern european, la o politica unita chiar si in domenii care in momentul de fata par foarte indepartate: politica de impozitare, politica fiscala. In ce priveste diversitatea culturala si lingvistica, nu. Ne propunem sa facem un tot si sa valorificam si sa pretuim aceasta diversitate. Se poate construi Europa, in felul asta.

Dani Rockhoff: Statele puternice, cum sunt Germania si Franta, nu vor dobandi o putere mai mare in cadrul acestei structuri, cel putin la nivel de decizie?

Leonard Orban: Impartim puterea in comun. Sigur ca exista diferente in ceea ce priveste puterea economica, forta politica, chiar si in ce priveste pozitionarea in cadrul institutiilor europene. Insa pana la urma trebuie sa intelegem ca, daca nu suntem uniti, nu vom face fata cursei, sau competitiei care a fost generata de procesul de globalizare.

Dani Rockhoff: Sunteti acum ministrul unui minister foarte important, care incearca sa mobilizeze foarte multi bani. Bani europeni. E nevoie de experienta germana in domeniu? Astazi, in cursul discutiilor pe marginea Conferintei, s-au facut pasi in directia aceasta?

Leonard Orban: Nu. N-am vorbit despre acest subiect. Am discutat despre alte subiecte, in special pe partea de afaceri europene, pregatirea viitorului Consiliu european din 9 decembrie. Am doua palarii: sunt ministrul Afacerilor Europene si cel pentru gestionarea fondurilor comunitare. Pe de alta parte, avem o oferta din partea Germaniei in ce priveste expertiza pe fonduri comunitare si desigur ca o sa ne gandim si o sa pregatim o propunere concreta, intr-un oarecare orizont de timp.

·         Alin Iliuta: „Autoritatile germane nu dau dovada de un respect fata de ceilalti"

Conferintei romano-germane i-a urmat o intalnire a presedintelui Traian Basescu si a delegatiei oficiale cu reprezentanti ai comunitatii romanesti. O parte din declaratiile facute de Basescu la Conferinta au fost reluate in alocutiunea sa in fata conationalilor.

Reuniunea a avut loc in prezenta ambasadorului Lazar Comanescu, a consulului general la München, Brandusa Predescu, si a altor reprezentanti ai corpului diplomatic roman din Germania.

Sefi si delegati de la ligi, forumuri si asociatii romanesti sau mixte, romano-germane, cativa clerici ortodocsi condusi de IPS Mitropolitul Serafim, ca si multi cetateni cu o doleanta, sau pur si simplu cu dorinta de a-l intalni pe presedintele Romaniei, s-au adunat in sala de primire a Ambasadei Romaniei din Berlin, incepand cu ora 18.00. Printre cei „fotografiati cu Presedintele”, au fost si doi cetateni de etnie roma, o fata si un barbat.

Cu Alin Iliuta am stat de vorba mai pe indelete, caci omul venise cu „un of”. El zice ca a venit in Germania din 2009, lucreaza „pentru Crucea Rosie” si s-a integrat bine in societate. Face parte „din comunitatea roma din Berlin” si a venit sa lamureasca cu Presedintele problema permiselor de munca. L-am intrebat pe Iliuta daca a auzit despre cele scrise in presa germana despre tiganii din Berlin.

„Da, am avut probleme. Eu personal n-am avut, dar ceilalti pot sa spun ca au avut probleme. Au stat in case parasite, au stat in baraci, pe strazi, pe sub poduri”. „Oricine n-are bani, risca sa stea pe strada”, i-am spus. „Da, nu i-a chemat nimeni din Romania, ei au venit de buna-voie”, a raspuns el. L-am mai intrebat daca asociatiile de romi au intreprins ceva, pentru a-i ajuta. „Nu s-a luat nici o masura, pot sa spun ca nu-i baga nimeni in seama. Autoritatile germane nu dau dovada de un respect fata de ceilalti”, zice Alin Iliuta.

Ma interesez la ce s-ar astepta tiganii veniti in Germania. „S-ar astepta sa se puna un cort, sa poata sa-si puna capul, sa se spele, deci conditii decente. Ei nu vor nimic mai mult decat conditii decente, sa aiba unde sa-si faca baie, sa-si duca copiii la scoala, sa-i integreze in societate, sa-i duca la gradinita” raspunde Iliuta. „Deci planurile acestor oameni sunt sa ramana aici” ii spun. „Sa ramana aici definitiv, pentru ca in Romania e foamete, in Romania e criza” explica el.

„Ati vorbit despre asta cu Presedintele?”, mai intreb. „Din pacate n-am vorbit, ati vazut si dv. cata lume a fost din comunitatea romana, cei care au vrut sa faca poze cu domnul Presedinte. Din pacate nu l-am intrebat decat despre permisele de munca, iar dansul mi-a spus ca, de la 1 ianuarie 2012, se vor elibera...se va delibera pe piata de munca germana, dar numai pentru muncitori sezonieri”. Ii atrag atentia colocutorului meu, ca si acum exista permise de munca pentru anumite categorii profesionale. „Da, vorbim de doctori, ingineri, ingineri IT. Nu vorbim de zugravi sau de tamplari. Eu vorbesc de meseriasi”.

12.11.2011                                                                              

Dani Rockhoff, Germania

Articolul a aparut initial in ziarul electronic Hotnews.ro, preluarile ulterioare trebuie sa indice sursa si numele autoarei.

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com