|
Frau Deutschland
După ce preşedintele
Germaniei a demisionat, urmează o preşedintă?
Dani Rockhoff, Germania
La
anuntul oficial din 31 mai, al demisiei cu efect imediat a presedintelui
Germaniei, atmosfera politica de la Berlin a fost marcata de un cuvant:
criza. De parca n-ar fi fost suficienta criza financiara si economica,
in care e angrenata si „locomotiva Europei“. Surprinzatoarea demisie a
lui Horst Köhler are puternice reverberatii si asupra coalitiei de
guvernamant de centru-dreapta, conduse de cancelarul Angela Merkel. Pana
la termenul limita 30 iunie, Germania trebuie sa aiba un nou presedinte.
Sau o noua presedinta? Ursula von der Leyen, ministru al muncii si mama
a sapte copii, este numele vehiculat cel mai intens, in speculatiile
politice referitoare la ocuparea celui mai inalt post din stat.
• Köhler, adio!
Köhler si-a dat demisia din cauza atacurilor opozitiei referitoare la
afirmatiile sale publice, in care argumentase necesitatea interventiilor
militare germane in strainatate si cu interesele economice ale
Germaniei. Saptamana trecuta, presedintele german precizase insa ca nu
s-a referit explicit la misiunea militara din Afganistan.
Luni, tema parea definitiv scoasa de pe tapet, cand Horst Köhler a
convocat o conferinta de presa la Castelul Bellevue din Berlin, unde isi
are resedinta, anuntand demisia sa imediata. Cu fata impietrita,
presedintele Germaniei a declarat: „Aceasta critica se sustrage oricarei
justificari, lipsindu-i respectul cuvenit fata de functia in care ma
aflu“. Pe scurt, Köhler a considerat ca functia de presedinte de stat a
fost ireparabil lezata.
In 23 mai 2009, Horst Köhler (67 de ani) a fost reales presedinte al
Germaniei pentru o perioada de cinci ani. Parintii presedintelui Köhler
provin din Basarabia de Nord -satul Rîşcani, din actuala Republica
Moldova. El este al doilea presedinte german care isi da demisia din
functie. Un precedent a constituit demisia presedintelui Heinrich Lübke
(74 de ani), in 14 octombrie 1968. Demisiile nu sunt insa deloc
asemanatoare: in timp ce gasirii unui succesor lui Lübke -aflat la
sfarsit de mandat-, i-au fost acordate opt luni de zile, Köhler a
demisionat la inceput de nou mandat si cu efect imediat, fortand o
decizie „de criza“.
Fost presedinte al Fondului Monetar International, Horst Köhler este
considerat un tehnocrat, cu bune cunostinte in domeniul financiar, atat
de necesare in perioada actuala de criza. El a caracterizat
transformarea pietelor si produselor financiare actuale intr-un
„monstru“. In al doilea sau mandat de presedinte, Horst Köhler a fost
acuzat de pasi prea marunti si retinere, in a se profila mai puternic si
la nivel politic. Sa-i fi lipsit sprijinul necesar din interiorul
propriului partid?
Au existat nenumarate voci care au considerat gestul presedintelui
german ca exagerat, sau ca o reactie „de mimoza“, in sensul unei prea
mari sensibilitati la critici. Cancelarul Merkel, care a fost
instiintata telefonic de decizie, doar cu doua ore inainte de anuntul
oficial, declara ca a incercat sa „modifice starea de spirit“ a lui
Köhler. In mod evident, Merkel n-a avut succes.
• Galben-negru pe muchie de cutit
Aceeasi lipsa de succes a avut-o cancelarul si in cazul unui alt marcant
membru al CDU, care si-a dat saptamana trecuta demisia in mod extrem de
surprinzator. Roland Koch (52 de ani) este, din 1999, premierul landului
Hessen. Cu o cariera politica de decenii, in randul
crestin-democratilor, la 25 mai Koch si-a anuntat demisia din toate
functiile politice, iar in 31 august isi va incheia si mandatul de
premier de land. El si-a argumentat gestul, spunand ca resimte ca
limitate „posibilitatile de creatie“ pe care le are ca politician,
exprimandu-si totodata intentia de a intra in mediul de afaceri.
Sa indice demisiile lui Koch si Köhler o criza de partid, a
crestin-democratilor, sau chiar a coalitiei de guvernamant galben-negre?
Nu este exclus. Alegerile regionale de la inceputul lunii mai, din
landul Nordrhein-Westfalen (NRW), sunt considerate indicator al balantei
puterii politice la nivel federal. CDU/FDP a pierdut controlul puterii,
neputand constitui singure coalitia de guvernare in landul NRW.
Aceasta inseamna ca, la nivel de Landtag (camera superioara a
Parlamentului german), coalitia de guvernare CDU/CSU-FDP a pierdut
majoritatea si, odata cu ea, lejeritatea in aplicarea programului de
guvernare de centru-dreapta.
• Frau Deutschland
Pentru partidele de guvernamant din Germania, cuvantul-cheie actual este
CRIZA: criza financiara, criza monedei Euro, iar acum si criza in
coalitie, care e pusa in fata situatiei de a pune rapid in fruntea tarii
un nou barbat. Sau o noua femeie. In Germania, presedintele tarii nu
este ales prin vot direct al cetatenilor, ci prin voturile Adunarii
Generale Federale, o structura ce include si Parlamentul german, cu cele
doua camere.
Dupa primele calcule, coalitia Uniune (CDU/CSU) plus liberali (FDP) ar
avea clara majoritate in Adunarea Federala. Candidatii preferati par a
fi Norbert Lammert -presedintele Bundestagului (camera inferioara a
Parlamentului german) si actual presedinte de stat interimar-, si Ursula
von der Leyen. Membra a CDU din 1990, politiciana germana de 51 de ani,
ministru al muncii si mama a sapte copii, von der Leyen e considerata o
persoana de incredere a partidului si a cancelarului Angela Merkel.
Ramane de vazut daca, in 30 iunie, Germania se va putea lauda cu doua
femei la varful puterii in stat.
01.06.2010
Dani
Rockhoff, Germania
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII
-
Inseraţi un comentariu la subsolul acestui
ARTICOL
|
