|
Noua „obraznicie” a caselor de asigurări
de sănătate din Germania
Dani Rockhoff, Germania
Cu o „scrisorica de dragoste” i-au surprins de Sf. Valentin, casele de
asigurari de sanatate pe asiguratii lor din Germania. „Puternicul
partener al sanatatii tale nu ezita sa ia decizia necesara” scrie una
dintre ele (DAK), anuntand scurt si nervos ca, incepand cu luna
februarie 2010, fiecare va mai trebui sa scoata 8 euro lunar, din
buzunar. Suma e fixa, indiferent de venit. O platesc la fel un angajat
care castiga cateva sute de euro pe luna, un somer, dar si seful DAK,
Herbert Rebscher, al carui salariu anual este de 235.000 de euro.
Nici ceilalti sefi ai caselor de asigurari de sanatate obligatorii nu
stau mai prejos. Veniturile acestora sunt publicate anual in Monitorul
Oficial si date publicitatii anul acesta in 9 martie, pentru 2009. Presa
germana a reactionat la cifre cu remarci caustice. Cresterile salariale,
premiile si bonificatiile managerilor s-au dat in ciuda crizei
financiare si a unui bilant negativ de miliarde de euro. Iar astfel de
manageri, directori si inalti functionari nu sunt putini, la 170 de case
de sanatate cate exista in Germania.
• Topul castigatorilor la loteria sanatatii
In fruntea listei se situeaza seful Techniker Krankenkasse (TK), Norbert
Klusen, al carui salariu de baza a crescut in 2009 cu 25.000 de euro,
ajungand la 271.000 de euro pe an. Un purtator de cuvant al TK a
declarat ca salariul lui Klusen e „foarte adecvat”, raportat la
incasarile din contributiile asiguratilor, de 18 miliarde de euro anual.
Data fiind obligativitatea asigurarii de sanatate in Germania pentru
angajati, cotizatia la loteria sanatatii merge aproape de la sine, iar
meritul „la varf” al performantei e indoielnic.
Nici sefa de la Barmer, Birgit Fischer nu s-a lasat mult mai prejos,
castigand anul trecut 226.000 de euro (cu 4.000 mai mult ca in 2008).
Insa ea a fost surclasata de directorul AOK Bavaria, Helmut Platzer
-care pe langa salariul de baza anual de 176.000 de euro, s-a premiat cu
inca 50.820 de euro- si seful AOK Plus (Sachsen/Thüringen), Rolf
Steinbronn, cu 179.500 salariu plus premiu de 47.880 euro.
Presedintele Asociatiei regionale a BKK din Nordrhein-Westfalen, Jörg
Hoffmann s-a inscris si el corect in cursa de castig a omologilor sai,
cu 175.000 de euro salariu anual, plus 45.000 de euro bonificatie.
Herbert Reichelt, seful Asociatiei AOK la nivel federal si-a rotunjit
salariul de baza de 170.000 de euro, cu 20% „premiu de succes”.
S-ar zice ca aceste case de asigurari, care primesc si bani de la
bugetul de stat, aplica unora criterii de retribuire ca un concern
privat. Din pacate, performanta pe baza careia se dau premiile nu e
confirmata si de realitate. Din 1 iulie 2009, procentul din salariul
brut care se aplica uniform, la calculul contributiei la asigurarea de
sanatate obligatorie, este acelasi la toate casele de asigurari: 14,9%.
Acest fapt le avantajeaza pe cele cu traditie, traseismul inceteaza a
mai fi interesant.
Deasupra caselor de asigurari, in stufoasa birocratie a sistemului de
sanatate german, mai apar si structurile federative, cum ar fi
Kassenärztlichen Bundesvereinigung -al carei sef a avut 260.000 de euro
salariu in 2009-, si Kassenzahnärztlichen Bundesvereinigung, care
priveste serviciile stomatologice si al carei capo s-a bucurat de
240.585 euro salariu anual. Nici la pensie, acesti functionari de varf
nu sunt uitati. AOK Bavaria plateste fostului sau director o pensie de
105.600 de euro, adica 60% din salariul de baza al unui director in
functie.
• Jaful la pacient
In cartea sa „Pacientul vandut” (Der verkaufte Patient, ed. Pattloch,
2008), autoarea Renate Hartwig explica cum „medicii si pacientii sunt
inselati de politica sistemului de sanatate”. Pacientul vandut
documenteaza campania federala din Germania impotriva Reformei
Sanatatii. Protestul se indreapta impotriva comercializarii nesabuite
din sistemul de sanatate, impotriva exploatarii medicilor si
personalului sanitar din spitale. Eliminarea medicului de familie si a
medicinei traditionale e considerata de autoare ca fiind un proiect pus
la cale economic si sustinut politic.
„Din taxele noastre e finantat totul, nu doar tratarea pacientilor”
spune Hartwig. „Mii de paraziti sug din sistemul de sanatate. Branse
industriale intregi traiesc pe costurile asiguratilor. Iar sus de tot,
troneaza casele de asigurari, a caror birocratie crescanda ameninta sa
inghita totul. Noi, pacientii, suntem victimele unui jaf comercial”.
In practicarea acestui „jaf comercial” nu lipsesc producatorii
farmaceutici, deloc dispusi sa cedeze din pretul la medicamente. 30 de
miliarde de euro, respectiv o cincime din cheltuielile totale ale
caselor de asigurari obligatorii, merg pe medicamentele gratuite sau cu
5 euro completare la plata.
Ministrul liberal al sanatatii, Philipp Rösler, lucreaza la un concept
de economisire la medicamente, care sa aduca economii de 2 miliarde de
euro pe an. Acest concept nu trezeste deloc simpatia marilor concerne
farmaceutice, stiute a beneficia de lobby extrem de puternic si
eficient, ca si de modalitati de a-si deghiza mereu cresterile de
preturi.
Ramane, prin urmare, ca gaurile din bugetul caselor de asigurari de
sanatate sa fie acoperite din „noul bir” pe asigurati. Alte sapte case
de sanatate au urmat, in februarie, exemplul DAK-ului, cu cei 8 euro
lunari. Dintre 4,6 milioane de asigurati ai Deutsche Angestellten
Krankenkasse (DAK), 1,5 milioane si-ar fi dat acordul pana acum.
Bazandu-se pe aceasta cifra, purtatorul de cuvant al casei de asigurari
a spus, referitor la masura luata: „Nu se poate trage concluzia ca ar
exista un boicot in masa”.
Cu toate acestea, intr-un sondaj online initiat de publicatia Bild.de in
luna ianuarie pe 149.307 de subiecti, la intrebarea „Vi se par
rezonabile contributiile suplimentare la asigurarile de sanatate?”, doar
3% au raspuns afirmativ. 17% din repondenti au spus: „As plati mai mult
doar pentru servicii mai bune”, iar 80% spun hotarat: „E o absoluta
obraznicie, platesc deja destul!”
10.03.2010
Dani Rockhoff
Germania
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII
-
Inseraţi un comentariu la subsolul acestui
ARTICOL
|
