|
Populism politic pe roţi
Nebunia loteriei auto Rabla din Germania a
luat sfârşit,
ultima cerere a fost înregistrată înainte de
prânz
Dani Rockhoff, Germania
La ora 10.22, pe situl din internet Bafa, se scria:
„Nu mai stau din pacate la dispozitie mijloace pentru premiul de mediu“.
Portalul apartine Oficiului federal pentru economie si controlul
exportului si acolo se puteau trimite online cererile in cadrul
programului „Rabla“ nemtesc. 3,7 milioane de masini au vandut anul
acesta comerciantii de automobile din Germania (cu peste 20% mai mult ca
de obicei) absorbind economiile cetatenilor speriati de criza,
periclitand vanzarile altor branse de larg consum si adapand „calul
electoral“ al parlamentarelor din 27 septembrie.
Ritmul in care s-au depus cereri in ultimele zile a fost asemanator cu
cel al unei loterii care se inchide: luni dupa-amiaza mai erau bani
pentru 37.656 de cereri. Marti seara, pentru 4.809. Miercuri dimineata,
4.382 de fericiti puteau inca sa primeasca 2.500 de euro „premiu de
mediu“ de la statul german, pentru achizitionarea unei masini noi, in
schimbul uneia mai vechi de noua ani.
La ora 10.00, mai era loc pentru 568 de cereri, iar la ora 10.27,
presedintele Bafa, Arnold Wallraff, anunta triumfator „Tocmai am primit
ultima cerere“. Cu toate acestea, loteria continua, probabil in toata
luna electorala septembrie. Cei interesati se pot inscrie pe o lista de
asteptare, in cazul ca unele cereri anterioare sunt refuzate. Joi, Bafa
mai preia 15.000 de cereri, „just in case“.
• Bani de la stat pentru iubita din garaj
La inceputul anului, cand industria automobilelor, „talpa economiei
germane“, si toti furnizorii acesteia suferisera un recul de cca 30%,
guvernul (in speta Ministerul Economiei, al Finantelor, cu
„binecuvantarea“ cancelarului Merkel) au gasit formula magica de
revigorare a bransei, in programul „Premiu de mediu“, popular numit
Rabla. 1,6 de miliarde de euro bani publici urmau sa subventioneze
achizitia de masini noi si casarea celor mai vechi de noua ani.
La ritmul nebun in care populatia a facut „hap“ la darul solid si
concret, de stat, in aprilie 2009 guvernul a prelungit programul,
majorand volumul subventiei si implicit numarul celor care, in toamna,
la votul pentru parlamentare si cancelar, vor fi invadati de un val de
duiosie, in timp ce isi lustruiesc noua iubita de tabla, din garaj.
Multi si-au pus la bataie economiile, in completarea pretului de
cumparare. Si mai multi, dupa cum au aratat cateva reportaje ale
televiziunii germane, au intrat in noi datorii, pur si simplu ca sa fie
„pe val“ si sa nu scape chilipirul de care se bucura vecinul.
Lobbystul auto Matthias Wissmann si sindicatul IG Metall, care au avut
ideea asa-numitului „premiu de mediu“ se declara mandri de atingerea
scopului. „In primele opt luni ale acestui an, inmatricularile de masini
noi au crescut cu 26,8 procente fata de aceeasi perioada a anului
trecut, la 2,68 de milioane“ raporteaza Uniunea Producatorilor Auto
Internationali.
Insa ce urmeaza, cand programul Rabla nu mai exista? Cercetatorii pietei
se asteapta in 2010 la „un an catastrofal pentru producatorii de
automobile“. „Nici o tara nu va pierde atat de mult, in 2010, ca
Germania“, da pronosticul Ferdinand Dudenhöffer, profesor si expert
auto.
• Politica malaxorului
Intr-o perioada in care economia reala a Germaniei a inregistrat aproape
fara exceptie o puternica recesiune, alaturi de comerciantii de masini
(care au vandut si o mare parte din stocul deja existent) singura bransa
in boom a fost cea a malaxoarelor auto, a „gunoierilor de metal“, asa
numitii „Schrotthändler“. Cu toate ca profiturile acestora au sarit in
tavan, pe cate unul l-a incercat o urma de regret la vederea unor
caroserii aproape noi si a unor masini luate sub tavalug, „cu mai putin
de 50.000 de kilometri la bord“.
Acum vreo doua luni, un mini-scandal izbucnise si apropo de reala casare
a masinilor vechi date la schimb. Presa germana a scris despre
deturnarea sensului actiunii „de mediu“ a programului Rabla, documentand
pe alocuri exportul ilicit al unor masini second-hand sortite
malaxorului, in tari din Est, chiar si in Romania. Scandalul s-a
terminat repede, proiectul a continuat in ritmul electoral prevazut.
Intre timp, au aparut din ce in ce mai multi critici ai programului,
care costa buzunarul public cca 2,5 miliarde de euro. Acesti bani sunt
luati dintr-un buget si-asa subtiat de programele conjuncturale pentru
combaterea crizei, ale guvernului actual: in speta, salvarea cu bani
publici a unor institute bancare care au riscat fara masura la cazinoul
bursier global.
Este ca si cum coalitia aflata la guvernamant (CDU-SPD) si-ar fi
finantat, intr-un mod mascat, campania electorala pe bani publici,
mentinand o stare de „binisor ros-negru,“ in randul populatiei speriate
de criza si de soarta micilor sale economii.
• Premiul de mediu, o creatie lingvistica
Criticile apar, concret, si de la insideri din bransa auto, sau din
branse comerciale afectate negativ de programul Rabla, ca „sugativa de
economii“. „Cine tocmai si-a cumparat o masina noua, nu-si mai cumpara
anul acesta, sau in curand, si mobila noua“ spune un producator de
mobila, unde vanzarile din 2009 lancezesc. Acelasi lucru poate fi extins
asupra altor bunuri de larg consum de utilitate indelungata, pentru care
banii lipsesc.
In plus, piata a fost invadata de piese de schimb auto provenite de la
masinile casate, iar „masina de 1000 de euro“, pentru studentii si
oamenii saraci, pur si simplu e de negasit. Saptamanalul Spiegel spune
in editia sa din 30 martie ca „preturile pentru metal vechi si masini
second-hand sunt in cadere libera“.
Intr-un grafic prezentat de aceeasi publicatie, se reliefeaza si alt
dezavantaj, pentru economia germana: peste 60% dintre automobilele
vandute in primul trimestru in cadrul programului Rabla sunt importuri,
doar 36,7% fiind de fabricatie germana, neconstituind prin urmare un
impuls in mentinerea locurilor de munca actuale sau crearea altora noi,
pe termen mediu si lung.
Asociatia pentru protectia mediului din Germania a caracterizat
deghizarea programului in „Premiu de mediu“ ca o „creatie lingvistica
intentionat inselatoare“, numind extinderea si suplimentarea subventiei
de stat pentru Rabla ca „ un produs al lipsei de masura a lobby-stilor
si politicienilor in lupta electorala“.
• Fiare stalcite
Ca Rabla si miza Opel -a carei rezolvare a fost amanata pana dupa
alegerile din 27 septembrie- au fost,de la inceputul anului, cai de
cursa in infruntarea populista dintre candidatii principali la postul de
cancelar al Germaniei -Angela Merkel pentru crestin-democrati si Frank
Walter Steinmeier pentru social-democrati- pare, intre timp, sa fie o
evidenta. Ambii au patrulat pe traiectoria auto, care acopera nu doar
milioane de locuri de munca in bransa propriu-zisa si cele subsidiare,
ci si milioane de simpatizanti, la vot.
Subventiile de stat conjuncturale s-ar putea insa sa-i coste pe oameni,
dupa alegeri, inclusiv cresterea TVA-ului (in prezent de 19%), un
subiect momentan tabu. Asaltul loteriei pentru darul din bani publici
lasa in urma buzunare goale, un munte de fiare stalcite si o industrie
auto germana periclitata in 2010.
02.09.2009
Dani Rockhoff,
Germania
|
