index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Anul trecut, „maşina de rīs“ scīrţīia şi scheciurile lui DOD se cam „prăfuiseră“. Nici lumea nu mai rīdea ca altădată şi nici ziariştii nu-i mai puteau lua interviuri decīt prin fax. Dar iată că anul acesta, DOD şi-a īncărcat bateriile şi īncearcă să aducă un suflu nou pe scenele de spectacol din Germania. La īntrebarea „Cum īi faceţi pe oameni să rīdă?“, pe care i-am pus-o acum doi ani, cu prilejul unui spectacol la Stuttgart, el mi-a räspuns: „ Eu nu īi fac să rīdä. Eu le servesc din programul pregătit.“

Această reţetă a aplicat-o şi īn turneul din septembrie organizat de agenţia de impresariat Konzert Management S. Schlesak. Organizatoarea spectacolului ne-a spus: „Noi aducem pe scenă numai valori, valori adevărate”. Aceste valori au evoluat īns㠄la temperatură medie”, căci publicul s-a īntrebat la un moment dat dacă Aurelian Temişan nu cīntă īn play-back şi de ce soţii Crīnganu
nu-şi mai reīnnoiesc repertoriul deja arhicunoscut.

Nota redactiei: pareri opozante acestora, in baza dreptului la replica, gasiti in rubrica FORUM de DISCUTII, inregistrarea nr.30 apasand aici >>>>>

Īn ce-l priveşte pe DOD, de data asta nu şi-a mai evocat „bunicul care mănīncă ciorba cu buretele“, dar foamea proverbială a romānului a ramas īn program, cu „ghiorăieli de maţe ale unui jmecher de cartier“ care au deranjat pe doamnele mai pudibonde. După spectacol şi o scurtă īntīrziere, Doru Octavian Dumitru ne-a răspuns la cīteva īntrebări:

Dani Rockhoff: Unii afirmă c㠄aţi venit din Canada, īn Romānia, să le daţi lecţii“ E adevărat?

Doru Octavian Dumitru: Eu nu „vin din Canada”, deoarece stau mai mult īn Romānia decīt īn Canada. La Bucureşti am un contract de un an de zile, cu show-ul „Dorul de sear㔠la televiziunea Naţional TV, care īn 6 octombrie īmplineşte un an de la īnfiinţare. Pentru mine e ceva nou, incitant, interesant şi īmi ocupă tot timpul. Deci...adică făr㠄deci”: n-am de ce să dau lecţii, nu ştiu cui şi nu
mi le-a cerut nimeni. De fapt, mi se pare şi aiurea, să te bagi să dai lecţii cuiva. Nici nu ştiu cum aş putea să īnvăţ pe altul, ceea ce nu ştiu nici eu. Īmi fac meseria cu foarte multă placere, iar meseria mea este de comic. Şi nu cred că am dat lecţii cuiva, pentru că lecţiile costă, iar eu nu sunt profesor. Īn schimb, iau lecţii de la alţii, e adevărat, fără să le plătesc. Dacă lumea rīde, mai degrabă aş numi-o
nu lecţie, ci terapie. O terapie de rīs.

D.R: Dintr-o publicatie oficiala ce apare in Internet reiese ca in 1999, Ministerul pentru Cetăţenie şi imigrare v-a refuzat acordarea cetăţeniei canadiene, pe motiv că Romānia şi nu Canada este centrul existenţei Dv., deoarece sursa principală de venit vă vine de acolo şi timpul petrecut īn Romānia pentru spectacole era majoritar. Tribunalul s-a īntrebat totuşi, de ce continuaţi să lucraţi īntr-o ţară īn care sānteţi atīt de prost plătit, după cum arătau declaraţiile de impozit prezentate de Dv.  V-aţi īntors atunci definitiv īn Romānia?

DOD: Vreau să vă spun ceva. Tot ce spuneţi, sīnt nişte frīnturi, nişte informaţii verbale. Īn 1999 eram cetăţean. Īn procesul respectiv am avut un avocat care nu mi-a pledat cauza cum trebuie şi datele incomplete, au rămas īn arhiva paginii respective din Internet. Dv. vă referiţi probabil la altceva, vă referiţi la cineva care mi-a pus o piedică, pentru ca sa nu obţin cetăţenia canadiană. Lumea este mare şi unde face fiecare banii, este treaba lui personală. Sīnt o mulţime de oameni care fac bani īn Romānia, bani mai mulţi sau mai puţini. Dacă īncepem să-i vīnăm, atunci va trebui să ne uităm la Romānia cu alţi ochi. Sīnt mulţi care pleacă din Romānia īn străinătate şi au nevoie să fie īn străinatate sau īn locul īn care să se simtă ei bine. Iar dacă vin īntr-un loc īn care se bīrfeşte şi se invidiază, sīnt marginalizaţi. Cred că şi īn Germania este la fel. Din nefericire, pentru mulţi, nu se discută ceea ce fac şi calitatea muncii lor, ci răutaţi şi „strīmbe”; bucuriile unora sīnt daca altora le merge rău.  Īmi pare rău că nu le pot oferi acelora plăcerea că-mi merge rău. Dar mă rog, mă rog pentru ei, ca īntr-o zi să se uite la iarba din curtea lor, şi nu la praful din curtea altora. Şi chiar că nu-i īnţeleg, mi se pare interesant cīnd faci ceva, nu cīnd distrugi.

DR: Vă mai leagă ceva de Canada, dacă staţi mai mult īn Romānia? Aveţi familie acolo?

DOD: Īn Canada e soţia mea, e baieţelul meu, normal că mă leagă. Nu īnteleg natura īntrebărilor...doar se discută peste tot despre globalizare. Trebuie ca cineva să fie bătut īn cuie, să stea doar īntr-un loc?  Sīnt foarte mulţi care ar dori să plece din ţară...aici şi-ar putea spune şi ei părerea, de ce nu sunt şi ei īntrebaţi? Toţi romānii sīnt duali, nici un romān nu s-a lipit total de locul īn care s-a dus, iar fiecare dintre noi are dreptul să-şi aleagă īn lume un loc unde să locuiască, un loc unde să-şi aibă familia şi să asigure un viitor copiilor lui.

DR: Aţi fost recent īn Canada?

DOD: Da, am avut de curīnd turneu īn Canada şi īn America. Eu sīnt un artist şi, ca toţi artiştii, nu pot sta īntr-un loc anume. Am solicitări multe şi nu le pot onora pe toate, că nu am timp. Chiar şi acest turneu din Germania īl fac foarte „strīns”, deoarece am filmări īn Romānia şi numai īn week-end am putut să vin, pentru că am promis participarea. Īnsă nu e uşor, sīnt nişte eforturi...dar nu trebuie să-i fie nimănui milă de mine, pentru că o fac pentru oamenii care ştiu să rīda şi prin aceasta sīnt mai buni. Iar oamenii mai buni vor sa rīdă. Cei care au uitat să rīdă, cultivă alte lucruri... invidia, rautatea şi-i păcat, pentru că răutatea te cocoşează.

DR: O spuneţi īn general, sau vă referiţi la cineva anume?

DOD:  O spun īn general, pentru că īn toată lumea sīnt oameni „de bine”.

DR:Aveţi senzaţia că programul Dv. de „one-man show” e mai bine primit īn străinătate decīt īn ţară?

DOD: Nu, n-am impresia asta, şi īn ţară e la fel de bine primit. O grămadă de fani mă salută pe stradă, mă opresc ca să vorbim şi să mă felicite. Unii mă mai şi critică, īnsă...asta e!

DR: Cum a fost la Festivalul Berii Burger? A fost acest mare open-air show din august, īn Piaţa Constituţiei din Bucureşti, o ocazie de propagandă electorală pentru apropiatele alegeri?

DOD: Nu, absolut de loc. Eu am venit special de pe litoral pentru festival, mi-am facut numărul...v-am spus doar că eu fac parte din oamenii Naţionalului. Ai postului de televiziune Naţional, al fraţilor Micula. Dar n-a fost numai „o sarcină de serviciu”, ci chiar o plăcere, deoarece au fost peste 20.000 de oameni şi festivalul a fost foarte bine organizat.

DR: Şi, pentru că vorbeaţi de televiziune, ce părere aveţi despre TVR Internaţional, la care se uită mulţi romāni din străinatate?

DOD: E OK. Atīta timp cīt romānii din străinătate se simt bine şi se simt aproape de Romānia vizionīnd acest program de televiziune, e un lucru extraordinar. Deci, cīnd ceva există, e bine, şi e bine să şi continue să existe.

Acest interviu a fost realizat īn 25 septembrie 2004, la Bietigheim-Bissingen, cu prilejul turneului organizat īn Germania de agenţia de impresariat Konzert Management S. Schlesak, cu participarea lui Doru Octavian Dumitru, Aurelian Temişan, Elena şi Gigi Crīnganu.

28.09.04 Dani Rockhoff
Copyright text & photos: Dani Rockhoff

 index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  ec.Valeriu-Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.