index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

           Tarzan, omul-maimuţă din Timişoara

Unii eroi de film ne rămīn īn minte printr-un gest, o privire sau o vorbă. Cine nu-l ştie pe Tarzan anunţīndu-şi apariţia printr-un sunet gutural şi apoi legănīndu-se pe liane cu Jane agăţată galeş de pieptu-i musculos, īncă o dată salvată de primejdiile junglei? Mai puţini ştiu īnsă că interpretul lui Tarzan, Johnny Weissmüller, e bănăţean de līngă Timişoara şi că anul acesta ar fi īmplinit 100 de ani dacă... dacă n-ar fi chefuit atīta la serbarile svăbeşti unde -spune legenda- ar fi auzit şi deprins fascinantul strigăt al omului-maimuţă.  

Este, bineīnţeles, o glumă. Născut īn 2 iunie 1904 la Freidorf (azi cartier al Timişoarei), Hans Weiszmüller a fost trecut īn registrul noilor-născuţi sub numele de Janos. Părinţii săi -provenind din şvabi emigraţi īn secolul XVIII  īn Banatul romānesc din Palatinatul german (Pfalz)- au plecat īn căutarea fericirii şi bunăstării, şi mai departe ca strămoşii lor, vīnīnd, īn 1905, „visul american”. Despre aventura acestora, dar mai ales despre destinul artistic şi sportiv extraordinar al lui Johnny Weissmüller, relatează prin documente, fotografii, filme şi expuneri, expoziţia organizată īn cadrul Muzeului Central al Şvabilor Dunăreni din Ulm.

Weissmüller a fost primul sportiv din lume care a īnotat īn mai puţin de un minut 100 m, la stilul liber; el a cīştigat 5 medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Paris 1924 şi Amsterdam 1928, iar cariera sa de īnotător cumuleaza 28 de recorduri mondiale şi 52 de titluri naţionale īn America. Descoperit de Hollywood, el a jucat īn 12 filme cu Tarzan (1932-1948),  īn cinematografe cu case īnchise pīnă  īn 1970, şi azi īncă de succes pe micile ecrane. Patronul studiourilor cinematografice din SUA, Metro Goldwyn Mayer, l-a caracterizat succint pe Johnny alias Tarzan: „Nu-l vrem ĪN ROL, īl vrem ĪN ACŢIUNE”. Iar acţiunea Tarzan, de dimensiuni XXL,  a durat şi mai durează, chiar dacă au trecut cīteva decenii de la startul ei pe marele ecran.

                                                                  Muzeul Central al Şvabilor Dunăreni din Ulm

Deschisă iniţal īntre 2 iunie-24 octombrie 2004, la iniţiativa directorului Muzeului Central al Şvabilor Dunăreni, Christian Glass, expoziţia Johnny Weissmüller s-a bucurat de un succes la public ce a impus prelungirea ei pīnă īn 9 ianuarie 2005. Concomitent, Muzeul şi referenta pe linie de cultură pentru Europa de sud-est, Dr. Swantje Volkmann, pun la dispoziţia vizitatorilor un spaţiu expoziţional permanent cu 26 de secţiuni tematice, pe  o suprafaţă de 1.500 m², precum şi -pentru cei interesaţi- o expoziţie itinerantă uşor de asamblat şi transportat, referitoare la  „istoria şi cultura şvabilor dunăreni”. Dr. Volkmann a patronat īntre 21-25 octombrie şi īntīlnirea pentru elevi de liceu din Romānia, Ungaria, Croaţia, Serbia şi Muntenegru, īn cadrul programului de schimb intercultural „ Aproape īn depărtare- Europa de sud-est ieri şi azi”. Dacă tinerii sīrbi şi muntenegreni au avut ocazia să demonstreze că  dansul lor „e fără graniţe”, ungurii că au mai mult decīt „Pustă, Piroşca şi ardei iute”, romānii au dovedit că au teatru, şi īncă de cea mai bună calitate, prin punerea īn scenă a  „Lecţiei” lui Eugen Ionescu. Tot romān e şi unul dintre stipendiarii aleşi pentru un an de studiu la un liceu din Germania, mucalitul Răzvan Bălălau din Reşiţa.  

                                                                                       Răzvan Bălălău, stipendiar la Ulm

Răzvan e fericit să fi fost īntre puţinii aleşi, şi odată cu el sīnt profesoara lui, Ana Kremm de la liceul Diaconovici-Tietz din Reşiţa şi soţul acesteia, Werner Kremm, redactorul-şef al suplimentului Banater Zeitung al ADZ (Allgemeine Deutsche Zeitung, care apare şi īn Germania). Familia Kremm şi Herta Mircea, preşedinta Asociaţiei Berglandschwaben e.V. i-au īnsoţit şi īndrumat pe liceeni īn īntreg periplul lor la acest schimb intercultural de la Ulm. Aparţinīnd unei alte generaţii de studioşi din Romānia, Daria Maria Jurcă -doctorandă la Institutul filologic de la Universitatea din Würzburg-  prezentă şi ea la program, le-a deschis ochii colegilor mai mici, asupra  bucuriilor şi asperităţilor unui studiu cu bursă īn străinatate.

                                                                                    Liceene din Reşiţa visīnd la bursă sau...la Jane

Poate de aceea, la lucrările pe secţiuni din 23 octombrie, cīteva liceene au căzut pe gīnduri, visīnd, cine ştie, la o bursă īn Germania...sau doar la chiuitul salvator al chipeşului Tarzan.

  03.11.2004                                                                                        Dani Rockhoff

 index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco    [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.