|
Paradisul fiscal Romania se
face cu bani de la hoti
Dani Rockhoff
Impresii si pareri personale in FORUM
Vicepresedinta
Parlamentului german, MdB Susanne Kastner, a relevat la Conferinta de la
Fundatia Friedrich-Ebert din 21 martie, ca introducerea cotei unice de
impozitare (flat-tax) de 16% pe veniturile populaţiei si profitul firmelor
face din Romania un „paradis fiscal“. Ea a spus ca acest nou impuls va
stimula fluxul de capital de investitie catre Romania si va atrage
investitorii privati. Dubiile sale se refera insa la finantarea de catre
stat a acestei reduceri de impozite, care majoreaza deficitul bugetar.
Aceasta problema atinge, inevitabil, tema datei de aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana. Presedintele Basescu, in vizita oficiala la Berlin, a
spus extrem de transant ca aceasta contrabalansare financiara se va face
cu banii „de la hoti“, adica de la cei care pana acum nu plateau taxe si
impozite.
Doamna Kastner pune punctul
pe impozite
Dintre firmele din
economia vizibila, platitoare de taxe, „in realitate plateau o medie de
15,8% impozitele catre stat“ a precizat Basescu. El a mai adaugat ca
„economia subterana a Romaniei era evaluata in 2002 de Banca Mondiala la
38-40%“, iar piata fortei de munca la negru la 30%“. Deductia sa este ca
flat-tax-ul de 16% devine o „taxa platibila“, prin raport cu platile reale
facute in trecut de firmele din economia declarata si evaziunea fiscala
totala practicata de firmele din economia subterana.
Acest demers de
echilibrare bugetara este sustinut „prin legislatia ce urmeaza a intra in
vigoare in Romania, prin care neplata taxelor catre bugetul de stat se
constituie in act criminal“, a adaugat presedintele Basescu. Tot el
puncteaza ca flat-tax-ul nu este o masura aplicabila unei „economii
sanatoase, unei economii normale“, ci functioneaza intr-o economie in care
40% este subterana si bazata pe munca la negru, intr-o economie in
tranzitie si cu un mare grad de infractionalitate.
Semne de intrebare
a ridicat doamna Kastner si referitor la modalitatea concreta de realizare
a diminuarii contributiilor la asigurarile sociale, anuntata in Romania
pentru 1 ianuarie 2006 si care e o tema discutata saptamana de saptamana
si in Parlamentul german, cu referire la Germania. Doamna Kastner
considera ca in demersurile de mai sus „sunt vitale stabilitatea politica,
continuitatea si previzibilitatea actiunilor sociale si economice in
Romania“.
Un NU coruptiei si DA
performantei, asumate in plen
Interes larg la publicul
german pentru Romania
Basescu a asigurat
ca obligatiile asumate in negocierile de aderare cu Uniunea Europeana,
referitoare la impozitarea cu 19% a taxelor indirecte, vor fi respectate
fara a cobora nici „macar cu un sfert de procent“, dar fiscalitatea
directa va fi mentinuta la cota unica de 16%, ea fiind o chestiune de
politica interna, de optiune libera a fiecarei tari.
Basescu si Brok dau mana la Berlin pentru UE
In urma convorbirii de luni 21 martie de la Berlin cu presedintele
Basescu, Elmar Brok, presedintele Comisiei pentru politica externa a
Parlamentului European a declarat ca este „optimist in sensul de a avea o
larga majoritate in Parlamentul European la 13 aprilie, care sa faca
posibila semnarea la 25 aprilie a Tratatului de aderare a Romaniei la UE”.
„Pe de alta parte”, a adaugat el, „dupa cum se stie la Bruxelles si la
Bucuresti, Parlamentul incearca sa-si rezerve dreptul la interventie, de a
face uz de clauza de salvgardare”, deci de a dovedi ca la 13 aprilie „nu a
iesit din joc”.
Basescu si Brok dau mana
pentru UE
Brok considera ca
„aceasta nu e o noutate, este o parte a Tratatului de Aderare”. El a mai
facut remarci pozitive referitor la progresele noii conduceri de la
Bucuresti in directia accelerarii procesului de implementare a acquis-ului
comunitar.
Schröder spera in indeplinirea angajamentelor
Pagina oficiala a
Cancelariei germane consemneaza ca „Germania sprijina aderarea Romaniei
la UE in 2007“. La intalnirea de luni cu presedintele Romaniei la Berlin,
cancelarul Gerhard Schröder s-a pronuntat pentru mentinerea acestei date
de aderare.
Schröder sprijina aderarea
Romaniei la UE
El a apreciat
eforturile conducerii Romaniei in domeniul liberei concurente, al
independentei justitiei si al combaterii coruptiei, in care s-au
inregistrat „succese remarcabile“, care „indreptatesc aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana.“ Schröder a spus ca „nutreste speranta ca Romania va
reusi sa-si respecte angajamentele“ si ca ea se afla pe calea de a oferi o
alternativa de stabilitate din regiune. In acest sens, el a fost de
aceeasi parere ca si presedintele Basescu, ca „Europa are mare interes in
cultivarea unor relatii transatlantice functionale“.
Apelul
Cancelarului german a fost facut si in sensul cresterii investitiilor si a
participarii firmelor germane la privatizarea firmelor romanesti.
Parteneriatul de afaceri intre Germania si Romania are bune sanse sa se
dezvolte, in conditiile in care Romania a obtinut de la Comisia Europeana,
in decembrie 2004, atestatul de economie de piata functionala.
Miliarde pentru integrare Uniunea Europeana sprijina in anul 2005 cu 1,3
miliarde de euro integrarea Romaniei in UE. Pana la defintivarea
procesului de integrare, suma evaluata este de 10 miliarde de euro. Asupra
acestei sume a atentionat si Markus Ferber, liderul conservatorilor
bavarezi din parlamentul Europei, care solicita redeschiderea negocierilor
de aderare la capitolul „Justitie“. Ferber a afirmat intr-un interviu dat
in luna martie cotidianului german Handelsblatt ca „Uniunea Europeana va
cheltui cu tara dumneavoastra mai mult de 10 miliarde de euro in urmatorii
cinci ani. Ca atare, trebuie dovedit ca procesul de aderare decurge
normal, iar banii contribuabililor nu vor fi risipiti in zadar.“
Replica de la
Berlin a presedintelui Basescu a fost data sub forma unui avertisment, in
cazul amanarii datei de aderare cu un an. O astfel de decizie ar strica
prestigiul tarii sale, ar clatina increderea in Romania a altor tari si ar
stimula actiunile fortelor anti-europene din tara. „De asemenea, ar fi si
greu sa explicam oamenilor de ce nu am fost acceptati“. Remarca de un
caracter emotional neobisnuit,
a starnit comentarii.
Axa Washington-Londra-Bucuresti si limba secretelor
Oarecare iritare a
provocat declaratia sa la Agentia de presa germana DPA din prima zi a
vizitei, ca Romania acorda, din motive de securitate politica, prioritate
„axei Washington-Londra-Bucuresti". Asupra acestei expresii, Basescu a
revenit cu explicatii in cadrul Conferintei de la Fundatia
Friedrich-Ebert, spunand ca „Ea vrea sa exprime un lucru precis pentru
Romania in a-si garanta securitatea nationala“ si ca „ Romania nu aspira
la un rol conducator in regiunea Marii Negre, ci, cu sprijinul NATO si al
Europei, doreste sa asigure un climat pasnic si democratic in zona“.
Presedintele Basescu si delegatia oficiala pe
aeroportul Berlin-Tegel
Garda da
onorul celor doi presedinti de stat
Basescu a fost
primit cu onoruri militare si de presedintele federal Horst Köhler, care
l-a invitat sa semneze in Cartea de Onoare a Republicii. In timpul
intrevederii, Köhler a facut referire la radacinile sale romanesti.
Familia mamei sale a locuit in apropiere de Brasov, iar tatal sau provine
din Basarabia. Pentru Köhler, limba romana este una „a secretelor pe care
voiau sa si le impartaseasca parintii, fara a fi intelesi de copii“.
Caile Ferate Romane vor râde nemteste
In 21 martie, Presedintele Basescu s-a intalnit cu Matthias Platzek,
ministrul-presedinte al landului Brandenburg insotit de delegatia
oficiala, din care au facut parte ministrul Afacerilor Externe Mihai
Razvan Ungureanu, ministrul Administratiei si Internelor Vasile Blaga,
ambasadorul Romaniei la Berlin, Adrian Vierita, ambasadorul Germaniei la
Bucuresti Wilfried Gruber, consilierii prezidentiali Theodor Dumitru
Stolojan, Andrei Gabriel Plesu, Adriana Saftoiu, Renate Weber, sefa
Cancelariei Presedintelui, Elena Udrea, primarul Sibiului, Klaus Werner
Johannis, Victor Babiuc, presedintele Camerei de Comert si Industrie a
Romaniei si a Municipiului Bucuresti.
I-a urmat o vizita la Casa Economiei Germane (Haus der Deutschen
Wirtschaft), unde delegatia oficiala si cea neoficiala, compusa din
experti in economie si finante, a fost intampinata de Ludwig Georg Braun,
presedintele Asociatiei Camerelor de Comert si Industrie din Republica
Federala, de atasatul diplomatic pe probleme economice Gheorghe Bivol,
consilierul economic Catalin Arjoca si Mihaela Simion, din partea
Ambasadei Romaniei la Berlin.
Aici a avut loc intrevederea cu varfuri ale finantelor si economiei
germane si s-a adus in discutie stimularea investitiilor germane la nivel
de banci si concerne, dar si de intreprinderi mici si mijlocii. Au mai
fost discutate problemele tehnice de securizare a bazinului Marii Negre,
important bazin energetic european, precum si modernizarea infrastructurii
de transporturi in Romania.
In acest sens, Compania Nationala de Cai Ferate (CFR) a comandat sapte
centrale de echipament electronic de tip Simis W la concernul german
Siemens, ramura TS (Transportation Systems). Contractul are o valoare de
45.000.000 euro si va fi finantat printr-un credit acordat Ministerului
Transporturilor din Romania de catre Banca ABN-AMRO. Centralele vor fi
concepute si produse
de Siemens TS in Braunschweig, asistenta tehnica fiind asigurata de
Siemens TS din Austria. Echipamentul nou va inlocui tehnica de relee cu
monitorizarea electronica si va fi implementat in sapte gari la nord-vest
de Bucuresti, pe coridorul de transport Berlin-Bucuresti-Sofia-Istanbul.
Un modul Simis W a fost instalat si functioneaza din 2001 in nodul
Ploiesti, care dirijeaza zilnic cca 800 de trasee de cale ferata.
Este sau nu este Romania o tara corupta?
Peste patru sute de nemti, originari din Romania si romani din diaspora au
fost curiosi sa-l vada si sa-l auda pe noul presedinte al Romaniei la
Berlin, in seara de 21 martie. Au fost reprezentate Ambasada, Consulatele
generale si onorifice ale Romaniei in Germania, Mitropolia Ortodoxa
Romana, prin IPS Serafim, Liga Asociatiilor Romanesti din Germania (LARG),
precum si asociatii germano-romane din Berlin, Nürnberg, München si alte
orase germane. Fundatia Friedrich-Ebert, in colaborare cu Forumul
Germano-Roman (DRF) din Berlin au organizat evenimentul, moderat de
vicepresedinta Parlamentului german MdB Susanne Kastner.
Doamna Kastner a evidentiat largul interes de care se bucura Romania ca
stat aspirant la UE si ca tara in plina reforma, accelerata dupa alegerile
generale si prezidentiale de la finele anului trecut. Ea a tinut sa aduca
aminte presedintelui Basescu de promisiunea pe care acesta a facut-o
electoratului roman, de a fi „un presedinte activ“, lucru dovedit in cele
cateva luni trecute de la investitura in functie.
Presedintele Basescu a considerat ca invitatia Fundatiei vine intr-un
moment in care „administratia de la Bucuresti doreste sa comunice cat mai
bine cu Europa si cu lumea“. El s-a referit la atingerea performantei
cerute de integrarea Romaniei in UE si la endemismul coruptiei, pana la
nivel inalt, si combaterea lui in forta de catre actuala administratie de
la Bucuresti.
A fost detaliata reforma de fond in justitie, politie si Ministerul
Public, anuntata initierea noii declaratii de avere pentru demnitari,
functionari publici si familiile lor, precum si infiintarea unei structuri
la nivel de Parchet General pentru controlul acestor declaratii. Basescu a
mai anuntat inaintarea in cel mai scurt timp la Parlament a unei legi
referitoare la tratarea evaziunii fiscale de firma, ca act criminal.
Nu doar flori pentru Yuschenko
In problema politicii externe, Traian Basescu a insistat pe
responsabilitatile fata de UE, dar si fata de NATO, ale Romaniei ca tara
riverana la Marea Neagra, care este podul energetic al Europei de est. El
a pledat pentru un sprijin efectiv, nu doar sub forma de felicitari dupa
alegeri, a regimurilor democratice nou instaurate si cu orientare
pro-vest, in tarile fostei Uniuni Sovietice.
Basescu a lansat apelul pentru o solutie globala din partea UE, de a nu
lasa „o gaura neagra“ pe harta Europei in zona Balcanilor de Vest si de a
da tarilor fostei Jugoslavii „un obiectiv si o speranta“, asa cum au dat
si Romaniei.
In problema Transnistriei, presedintele a afirmat cu forta „Spatiul
transnistrean trebuie sa revina sub controlul guvernului legitim de la
Chisinau“, precizand totodata ca „Romania nu are pentru Moldova decat
sentimente de prietenie, iar in ce priveste diplomatia, sau statutul
Moldovei, noi nu o vedem decat ca un stat independent, suveran, cu optiuni
pe care a inceput sa le manifeste, de orientare
catre Vest. Nu punem nici o clipa sub semnul intrebarii independenta
Moldovei in raport cu Romania. Suntem doua state independente, Romania si
Moldova, chiar daca exista un singur popor si avem convingerea ca ne putem
reintalni in Uniunea Europeana“.
Statul roman sprijina presa apolitica din diaspora
Publicul numeros din sala Conferintei de la Friedrich-Ebert Stiftung a
avut pe limba o serie de intrebari, puse fie pe furis (vecinul meu din
sala, un neamt, m-a intrebat scurt si concis daca Basescu a fost
comunist), fie in plen, la microfon. Din pacate, programul Presedintelui
fiind foarte compact, o ora si jumatate de alocutiune si discutii s-au
dovedit insuficiente. In afara de curiozitati personale de genul „cum
sa-mi redobandesc catatenia romana“, cum se face ca un plagiator dovedit e
inca angajat al Ministerului Culturii si Cultelor“, s-au tinut discursuri
oarecum nelegate de tematica reuniunii, cum ar fi istoricul Uniunii
Mondiale a Romanilor Liberi sau studiul psihologiei tineretului roman,
prin prisma unui elev german. La intrebarea referitoare la libertatea
presei in Romania si sustinerea de catre noua administratie de la
Bucuresti a presei de limba romana din diaspora, presedintele Basescu a
considerat ca „din acest punct de vedere lucrurile sunt rezolvate. In
presa sunt unul dintre cei mai criticati politicieni, eu si guvernul. In
perioada 2000-2004, greu ai fi putut gasi un articol care sa atace
Presedintele sau ministrii din Guvern“.
El a adaugat ca „au aparut recent informatii in mass-media cu privire la
modul in care a fost finantata presa de fostul guvern. O tara in care avem
destule alte probleme a finantat publicitate de stat, data preferential
unor mijloace mass-media, in valoare de 67.000.000 de euro, ceea ce i-a
asigurat guvernarii anterioare o presa buna, dar nu i-a asigurat si votul
electoral“.
Traian Basescu considera ca mass-media din diaspora trebuie sprijinita
numai acolo unde comunitatile de romani reprezinta o minoritate, adaugand
ca „sigur, diaspora este o minoritate“. Ceea ce nu corespunde adevarului,
deoarece romanii traitori peste granite nu au automat statutul de
minoritate nationala, recunoscut si legiferat in statele de resedinta.
El a mai spus ca statul roman are „un program consistent de sprijinire a
mijloacelor de informare ale diasporei in tari precum Canada, SUA,
Moldova“. Prin Institutul Cultural Roman se sustin reviste ale diasporei,
cu bugete transparent alocate si cunoscute de guvernele statelor in care
aceste reviste fiinteaza si se finanteaza. Recomandarea a fost intotdeauna
ca aceste reviste si mass-media finantate de statul roman „sa nu se
angajeze politic“, ci sa actioneze „pentru a conserva valorile culturale
ale comunitatilor de romani“.
Consider ca mi s-a raspuns suficient de punctual la aceasta intrebare,
insa pe jumatate. Caci Germania, o tara cu aproape un milion de originari
din Romania, care inca vorbesc limba romana, pare a fi „o gaura neagra“
(ca sa-l citez chiar pe Presedinte) in peisajul mediatic diasporean.
Nici noi nu vrem doar flori, ca si Yuschenko dupa alegeri, desi marea
majoritate am votat pentru DA. Vrem informatie, in limba romana, despre
noi, despre romanii de peste granite si despre Romania. Si mai vrem un
semn din tara, ca existam pentru ea si pentru apropiata reinfratire intre
granitele Europei.
25.03.2005 Dani Rockhoff
Copyright text and photos Dani Rockhoff, all rights reserved
dani.rockhoff@arcor.de
|
