|
Deşi trăim de ani de zile în Germania şi ne-am adaptat oarecum “regimului
culinar”, tot ne aducem cu plăcere din România” cârnăciori, mici,
slăninuţă, legume de sezon şi alte “trufandale”, pe motiv că sunt
naturale, au un gust deosebit.
Un studiu despre securitatea alimentară, dat publicitatii in Franţa, încă
de acum doi ani ne strică apetitul pentru bunătăţile tradiţionale,
afirmând că jumatate din produsele alimentare din România ar fi infectate
cu substanţe cancerigene de tip "aflatoxină". Aceasta este o substanţă
cancerigenă produsă de ciuperci microscopice care infectează alimentele
depozitate în condiţii precare. Alimentele cele mai des intoxicate sunt:
cafeaua, alunele, arahidele, condimentele, porumbul, diverse alte pulberi.
Ciupercile produc mai multe tipuri de toxine, din care cele mai
periculoase sunt aflatoxinele. Şi dacă vorbim de condiţii proaste de
depozitare, atunci putem fi siguri că multe “oi negre” ale economiei
româneşti, care se zgârcesc la spaţii şi renovări costisitoare se numără
printre cei vinovaţi.
Nu trebuie să purtăm singuri sceptrul ruşinii în Europa. Se poate chiar
vorbi de un fenomen al infectarii alimentelor cu aflatoxine în tările din
sud-estul Europei. Specialiştii din branşă denumesc acest fenomen
“sindromul balcanic". Un mare scandal legat de paprika “vecinilor”, care a
fost găsită a fi infectată cu aflatoxine s-a derulat de curând prin presa
română. Guvernul ungar a luat măsuri interzicând anul acesta vânzarea în
ţară a majorităţii mărcilor de boia de ardei sub forma de praf. În
noiembrie 2004, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC)
din România a retras de pe piaţa autohtonă acest produs importat din
Ungaria. Scandalul pare sa se fi ivit din senin, hop-ţop avem ciupercuţe
otrăvitoare! Germania s-a lovit de mult de aceste probleme şi se luptă din
când în când cu alte valuri de intoxicări, din ce în ce mai spectaculoase!
Poveştile cu toxine, otrăvuri, E-uri, sunt lungi şi încep de undeva din
Anglia anilor 1960, când au decedat subit la scurt timp mii de curcani.
Fermierii au intrat in panică şi o serie de biologi alarmaţi au încercat
să afle cauzele dezastrului. S-a ajuns treptat la concluzia ca toate
păsările fusesera hrănite cu turte de arahide provenite dintr-un singur
depozit. Cautza morţii a fost stabilită la toate păsările: blocaj renal.
Vinovatul: o ciupercă Microscopică, care se dezvolta în mediile umede şi
închise şi secreta o substanţă toxică pentru organisme. Grav este că
toxina nu poate fi distrusă prin fierbere nici măcar prin metabolism.
Animalele care consumă produse infectate transmit toxina mai departe la
omul care consumă carnea animalului sacrificat.
Vestul Europei a intrat în alarmă şi s-au luat imediat măsuri,
dezvoltându-se o ramură economică nouă, o adevărată industrie a
depozitarii, diferită pentru fiecare produs în parte. Concomitent s-au
elaborat legi, care sa protejeze consumatorul. Fenomenul n-a fost din
păcate eliminat. Scandalurile se repetă, o toxină, este urmată d eun
virus, de altă toxină şi tot aşa. Specialiştii nu au timp să răsufle
uşuraţi. Un studiu numit "Siguranţa alimentara", publicat in anul
2002 în colecţia franceză "ştiinţe şi tehnici nalimentare", arată că
România se află printre ţările infectate cu micotoxine. Din produsele
autohtone analizate de francezi, jumatate
"musteau" de asemenea substanţe ucigaşe.
Banii sunt de vină, adică lipsa lor!
În urmă cu 15 ani s-a vorbit prima dată de "sindromul balcanic". încă de
atunci se ştia că populaţia din ţări sărace ca România, Bulgaria şi
Iugoslavia consumă porumb puternic infectat cu ciuperci producatoare de
micotoxine, de tip "aflatoxina. În timp ce tările dezvoltate şi-au creat
tehnologii avansate pentru depozitarea alimentelor, ţările sărace, printre
care şi România, nu au investit nimic in acest domeniu. La noi nu s-au
făcut asemenea investiţii, nici măcar studii şi nu s-a scos ani de zile
vreun cuvânt despre legatura dintre alimentele de pe piaţa românească şi
aflatoxine. Singurele date despre noi înşine ne pot da tot occidentalii,
care spun că cel puţin jumătate din hrana pe care o punemnzilnic pe masa
conţine substanţe cancerigene de tip aflatoxină. Cei mai afectaţi sunt
bătrânii, copiii, femeile însărcinate şi persoanele bolnave.
Acuzaţiile legate de hrana infectată a românilor au fost parţial respinse
de Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului pentru Cercetari
Alimentare si membru al Comisiei Naţionale pentru Securitate Biologică:
“Datele sunt corecte, dar nu este adevărat că în România nu există o
preocupare în acest sens. Există o legislaţie adaptată la cerinţele
europene în domeniu şi
instituţii abilitate care se ocupă de securitatea alimentară. E adevărat
însă că pentru aplicarea măsurilor legale va mai trece un timp, din lipsa
de bani şi infrastructură.»
Simona Anomis
|
