|
Într-un interviu luat anul trecut de Robert Turcescu pentru Evenimentul
Zilei, vechii şi binecunoscutei redactoare de ştiri de la Radio România,
Rodica Madoşa acuză conducerea radioului de stat românesc de „degradarea
climatului profesional”, practicarea cultului personalităţii şi a unui
„simulacru de echidistanţă politică” (EZ, 16 august 2003). Madoşa se
referă la reducerea redactorilor calificaţi
„la nişte simple voci, simpli dispeceri de benzi sau telefonişti”, care
lucrează într-o atmosferă de „suspiciune, încordare şi spaimă”, în cadrul
unei instituţii mass-media în care directorul dovedeşte „o frauduloasă
identificare a persoanei sale cu instituţia”, difuzînd „fumigene jenante
de campanie electorală” şi dictînd prin telefon profilul şi durata uneia
dintre cele mai informative emisiuni a Radioului, Jurnalul de ştiri de la
ora 7.00. Încearcă oare Radio Romania şi directorul său Dragoş Şeuleanu să
contracareze aceste afirmaţii printr-o deschidere şi toleranţă de tip
occidental, învăţate la faţa locului, în Germania şi la Strasbourg?
Subtitlu poza: Susanne Kastner despre "Extinderea UE spre Est"
Între 11-19 septembrie a avut loc la Bonn Academia de vară pentru
jurnalişti din România ai Societăţii de Radiodifuziune (SRR) şi a postului
de radio Deutsche Welle, sub motto-ul „Rolul mass-media în procesul de
extindere a Uniunii Europene”. Desfăşurată sub patronatul vicepreşedintei
Bundestag-ului german şi preşedintă a Grupului parlamentar român, Susanne
Kastner şi a primarului general al oraşului Bonn, Bärbel Dieckmann,
„Şcoala de la Bonn” este pe primul loc din punctul de vedere al bugetului
SRR şi al numarului de persoane implicate şi pe locul al treilea în
ordinea calendaristică a proiectului „Germania 2004”. O parte a acţiunii
s-a desfăşurat în cadrul Consulatului general de la Bonn, cu participarea
ambasadorului României Adrian Vieriţa şi a consulului general Florin
Vodiţă -care, cu prilejul Zilei Diplomaţiei din 2 septembrie 2004, a fost
desemnat de MAE „cel mai performant consul general al anului, „pentru
contribuţia la crearea, la Bonn, a unui centru de excelenţă consulară”.
Subtitlu poza: Oficialităţi şi jurnalişti la deschiderea Academiei de Vară
de la Bonn
Obiectivele declarate ale Academiei de vară au fost „promovarea relaţiilor
româno-germane şi lansarea pe piaţă a „brand”-ului SRR ca „expresie a
societăţii civile şi declanşator de dezbateri europene”. Ca aplicaţii
profesionale practice, s-a urmărit şi specializarea tinerilor jurnalişti
din SRR în domeniul problematicii europene. S-a amenajat chiar şi un
studio de radio ad-hoc, care să transmită în direct, emisiuni duplex şi
ştiri zilnice despre programul şcolii, atît pe undele Radio România, cît
şi ale DW. Din partea redacţiei române a Deutsche Welle, Robert C.
Schwartz şi Cornel-Nicolae Baicu s-au ocupat în mod deosebit de iniţierea
tinerilor redactori români în tainele jurnalismului aplicat, aşa cum se
practică el în cadrul unui post de radio internaţional cu tradiţie. Radio
România a fost „în aer” şi de la Bruxelles, ştirile şi reportajele sale
putând fi recepţionate pe www.rri.ro . În Germania, RRI nu poate fi
ascultat decît prin Internet, iar corespondentul lor stă la Berlin, deci
concentrarea aproape exclusivă a transmisiei asupra evenimentelor oficiale
care au loc în capitala Germaniei, este evidentă. Redactoarea RRI
responsabilă de subredacţia „Comunităţi”, deci de diaspora română, ne
spune, doct, că „eu am auzit de la un prieten că în Nürnberg sînt cei mai
mulţi români, vreo doişpe mii”, după care, la încercarea subsemnatei de a
aprofunda discuţiile referitoare la editarea de emisiuni radio privitoare
la viaţa comunitătii româneşti din Germania, îşi aduce brusc aminte că
şi-a uitat poşeta pe undeva şi pleacă în grabă să şi-o recupereze...
Subtitlu poza: Dragoş Şeuleanu (foto st.) conduce Radio România spre Vest
Nu doar acest detaliu de comportament, ci şi absenţa relatarilor RRI din
„inima comunităţii româneşti” din Germania, ne-a convins că recenta
Academie de vară a fost doar o primă punte de legătură între sectorul
radio din mass-media românească şi problematica diversă oferită de viaţa
românilor de peste hotare. În acest sens, aşteptăm o informare mai amplă,
o implicare mai activă şi dovada clară că la RRI emisiunile radio nu se
concep şi transmit „după dictat”.
30.09.2004
Dani Rockhoff |
