| Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
EDITORIAL ACTA EST FABULA
Maria
Diana Popescu, Agero
Horă mare la poalele Bucegilor! Alteţa sa, Franks,
cu căciulă şi manta romānească, s-a lăsat dus la un chef cu lăutari. Şi
cu ce spor muşca din miel şi cu ce rīvnă bătea hora noastră! M-am prins
de unde erau găurile de aerisire īn tălpi. O clipă mi-a trecut prin
minte că lupul cu blană de oaie se va īndrăgosti de spiritul romānesc,
şi, dat afară de mai marii lumii pentru obrăznicie, va cere cetăţenie
romānă şi-l vom vedea curīnd īn Piaţa Universităţii scandīnd: afara cu
F.M.I. şi cu mafia financiară!. Cei care moşesc finanţele īn ţara
noastră au fript un miel la proţap, au tăiat un porc, au adus cea mai
curată ţuică. Şi dă-i şi petrece sub căciula cu urechi, īn timp ce criza
gazelor a prins guvernul īn pantaloni scurţi, poporul flămīnd şi
desculţ, cu perspectiva unui trăi īn iurte, ca eschimoşii. Cine a
achitat nota de plată a conferinţei pe teme culinare? Statul, Franks sau
boss-ul de la taxe? F.M.I.-ul, care trebuie să comunice strict
instituţional cu guvernul, a fost compromis prin gestul
alteţei sale. N-a fost
suficientă gaura din pantof, ne-a arătat acum şi o ruptura īn cotul
moralei.
Ce mai
contează?! ACTA este fabula! Furnici pe carīmbul unei cizme, sīnt de
veacuri, aceiaşi, romānii spectatori. Şi am impresia că pentru actori şi
sufleori, la sediul suprem, de unde se iau deciziile īn numele
umanităţii, etnobotanicele şi alcoolul se găsesc gratis līngă automatele
de cafea. Nu prea am īnţeles de ce ACTA fără plebicist. Oricum, cu sau
fără vreun acord, īn Romānia cei interesaţi pot afla de cīte ori ai
respirat īntr-o zi. Avem cele mai multe servicii secrete din Europa şi,
pentru că sīnt secrete, nu le ştim numărul. Nimic nu le scapă acestor
urechi sofisticate care ascultă şi īndosariază. Să o luăm metodic:
ministere, interne, externe, armată, poliţie, procuratură, investigaţii
fraude, securitatea datelor, a transmisiilor, īnvăţămīnt, sănătate,
crima organizată, economia, societatea civilă, statistica, notariatele,
administraţiile locale, consiliile judeţene, comunale et caetera, atīt
de multe sīnt, īncīt nişte poliţai īn plus la internet sīnt floare la
ureche. Cu atīta securitate acasă, nu-i mare lucru īncă o aderare
(semnată cu degetul, ca neştiutorii de carte), care se ocupă cu datul
muştelor afară din grădină. Sau poate că ACTA, cea mai recentă găselniţă
poliţienească, declanşează urmărirea celor care urmăresc. Īn fine,
capitalismul are foarte multe piste de exterminare, după cum se reflectă
īn traiul nostru. Dictatorii fac ce vor cu ţara şi cu lumea. De ce n-ar
fi dictatură şi īn lumea virtuală? Lipsa transparenţei īn jurul
acordului, precum şi unele prevederi abuzive, au stīrnit deja reacţii şi
proteste vehemente īn rīndul societăţii civile şi pe-fir. Olanda,
Estonia, Cipru, Slovacia şi Germania au refuzat semnarea tratatului.
Romānia a pus degetul de la mīna unui funcţionar pe blat, fără să ştie
cu ce se mănīncă. Īntrebat de presă ce cuprinde, ministrul nostru a
afirmat că nu ştie. Să nu fi aflat că este un pericol la adresa
libertăţii individului şi a democraţiei? Ca orice acord, va conţine
capitole pozitive, la vedere, dar va lăsa loc şi multor abuzuri. ACTA le
va da dreptul să verifice dacă programele care echipează calculatorul
sau telefonul mobil au licenţă, pretext sub care unei autorităţi i se
conferă dreptul de a pătrunde īn intimitate, fără mandat. Īnseamnă că se
vor crea noi locuri de muncă, cele despre care tot aminteşte premierul,
adică specialiştii īn abuzuri. ACTA, cumva un frate mai mic al lui SOPA,
este un proiect internaţional ce prevede reguli stricte şi absurde cu
privire la libertatea din spaţiul internetului. Lumea
digitală va fi verificată la sīnge, bun-īnţeles, cu urmări grave: amenzi
sau privare de libertate. Orice element copyrighted prezent īn
fotografii, imagini, filme, melodii, va fi protejat. Īn concluzie, Ant
Counterfeiting Trade Agreement,
semnat de mai multe ţări, pune īn pericol libertăţile universale şi cea
mai rapidă şi utilă cale de informare internetul. Aşadar, guvernul a
dat clic pe latinescul ad acta (de spus la dosar) şi pe cīteva măsuri
populiste de batjocură pentru popor, care nu vor reduce sărăcia. Este ca
şi cum m-aş duce la o benzinărie şi acolo mi-ar umple rezervorul cu
văzduh. Īn Romānia, pe līngă hrană, pīnă şi medicamentele se cumpără pe
datorie. Bătrīnii şi bolnavii cronici se milogesc prin farmacii ca să ia
raţia de pastile pe caiet, pīnă cīnd soseşte poştaşul cu pensia
umilitoare. Doctorģi tot mai scumpe, oameni tot mai săraci şi bolnavi
tot mai mulţi din cauza sărăciei. Că romānii nu mai au bani să se
trateze, reiese din faptul că aproape 2000 de farmacii din ţară sīnt īn
faliment sau insolvenţă. Că sărăcia vieţuieşte īn bună regulă īn ţară, o
spun statisticile, din care reiese că avem cele mai multe persoane care
se hrănesc la cantinele pentru săraci. Morala?
Feriţi-vă de cei care ies la horă īmbrăcaţi īn manta de oaie jupuită!
Cīnd mantaua domnească
este din piei de oaie,/ Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie. Maria
Diana Popescu
|
|
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien) |