Actul de cultură nu poate fi aruncat în derizoriu

  Paul DOBRIAN 

Din păcate, am auzit nu de puține ori expresia ”cultură provincială”, rostită desigur cu sens peiorativ sau în orice caz, în sensul de cultură marginală. Și totuși...foarte multe dintre actele de cultură care se petrec în provincie sunt de cea mai bună calitate, atât prin originalitatea și organizarea lor, cât mai ales prin conținutul ideatic. Însă în fața unei mass-medii din ce în ce mai tabloidizate și a mankurtizării constante a populației, interesul pentru cultură a scăzut constant, așa încât unele dintre evenimentele culturale petrecute în orașele de provincie - așa cum este și Târgu-Mureșul - pot trece neobservate. În opinia multora dintre cei care fac astăzi jurnalism, de cele mai multe ori cu o pregătire precară și fără a avea o scară de valori bine definită, un demers cultural de cea mai bună calitate, nu merită o atenție egală cu ceea ce a ”grăit” un oarecare corifeu politic local, la nu știu ce adunare de cartier. Ca un gest oarecum reparatoriu, doresc să semnalez, în puține cuvinte, două evenimente cu totul deosebite.

”Reclama, o mostră de istorie locală”        

O originală expoziție de reclame a fost inaugurată la Biblioteca Universității ”Petru Maior” din Târgu-Mureș, la sfârșitul lunii octombrie 2011. Selecția de reclame expusă sub forma unor fotografii tip afiș, a reușit să surprindă cu multă acuitate Târgu-Mureșul într-o anume epocă istorică, cu atmosfera și mentalitățile ei, dar și cu unele dintre problemele de interes ale respectivului moment. Angela Măgherușan Precup, autoarea originalei expoziții, fostă jurnalistă și fost om de radio - în prezent purtătoare de cuvânt la o importantă instituție din Târgu-Mureș - reușea astfel, dând dovadă de multă originalitate, să contribuie cu informații inedite din domenii diverse, la completarea imaginii unei perioade pe care, pe drept cuvânt am putea-o denumi ”perioada romantică a publicității”. Prezent la eveniment, prof.univ.dr. Iulian Boldea, decanul Facultății de litere din cadrul Universitățăii ”Petru Maior” din Târgu-Mureș, declara: ”Expoziția doamnei Angela Măgherușan Precup, reprezintă un demers de revalorizare și de reconsiderare a unei perioade, din perspectiva istorică și cronologică a reclamei mureșene. Expoziția este importantă mai ales prin încercarea de a reconstitui o epocă și de a stimula interesul pentru trecut. Ea reușește să identifice notele dominante care compun tipologia publicității locale de-a lungul secolului XX, reclama fiind în fapt expresia aparte a culturii unei epoci.” Vorbind despre valoarea documentară a expoziției, publicistul Dimitrie Poptămaș a precizat tot cu respectiva ocazie, faptul că ”Presa mureșeană interbelică, prezentă azi, aici, prin reclamele expuse de d-na Angela Măgherușan Precup, ascunde adevărate comori de informații, surse documentare importante pentru toți cei interesați nu numai de istorie, dar și de alte domenii, precum arta, sociologia, filosofia, politica, etc.

Este lesne de observat faptul că domnia sa a făcut o selecție riguroasă, după ce a parcurs și prelucrat un volum foarte mare de presă mureșeană.” În scurta sa alocuțiune, Angela Măgherușan Precup, a vorbit despre reclamă ca despre o mostră de istorie locală.  ”Memoria tiparului, a declarat Angela Precup, este un amestec de istorie, cu filologie și cu sociologie, adică câte puțin din toate. Expoziția de azi, aduce în fața dumneavoastră sper eu, și experiențe interesante... Reclama este, dacă vreți, și o formă de cultură, o mostră de istorie locală, de divertisment, chiar de sociologie dacă o privim prin prisma relațiilor interumane pe care reușește să le surprindă.”

Poezia ca laitmotiv

Un alt eveniment de excepție, l-a reprezentat lansarea unui nou volum de poezii al poetului mureșean Mircea Dorin Istrate, care surprinde din nou la modul cel mai plăcut posibil. Înzestrat cu harul cuvântului deopotrivă simțit și rostit, domnia sa ne dăruiește un proaspăt volum de poezie ce încă mai poartă mirosul tiparniței, dar și miresmele dospite între cele două coperți, ale simțămintelor de amar, de dor și de revoltă. Intitulat ”Însfințească-mi-i țărâna - Poezie patriotică”, volumul a apărut prin bunele oficii ale Editurii NICO din Târgu-Mureș

Un demers remarcabil și totodată curajos și necesar

Într-o vreme când suntem - oare pentru cât timp încă? - martori pasivi ai unui haos planificat, ai răsturnării scării firești de valori din orice societate normală, când ideea de neam, de patrie, de cinste, onoare și respect sunt desființate sistematic și diabolic în numele mult clamatului europenism, Mircea Dorin Istrate are ”îndrăzneala” să simtă românește și să scrie poezie patriotică. Este un demers remarcabil și totodată curajos, un demers care trebuie apreciat la justa lui valoare și semnificație. Spun aceasta, având în vedere că se vor găsi probabil câțiva amploiați și sinecuriști locali, improvizați în critici literari de ocazie, ce vor considera sintagma ”poezie patriotică” ca fiind una depășită. Fără a avea câtuși de puțin pretenții de exeget al genului pot spune totuși că dincolo de rezonanța deosebită a cuvintelor din poeziile sale înlănțuite în armonioase și inspirate expresii, de sentimentele pe care le transmite, ori le generează, se simte vocația celui care se înscrie firesc într-o tradiție a acestui gen de poezie.

O poezie căreia i-au dat expresie figuri ale unor iluștri înaintași, precum Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc sau Octavian Goga. Într-o vreme în care se scrie despre orice, de către oricine, noul volum de poezie al poetului Mircea Dorin Istrate reprezintă un demers necesar, de recuperare și fixare a memoriei afective a unor cuvinte cu profunde semnificații, dar care, în mod deliberat, printr-un proces de mankurtizare ideologică au fost golite treptat de conținutul ideatic. În fapt, încă un pas spre ceea ce se dorește a fi în viitor o națiune cu simțul identitar aplatizat sau chiar anulat. Cu modestele sale puteri, Mircea Dorin Istrate răspunde unei agresiuni nevăzute, dar simțite permanent împotriva identității unui popor. Iar ”arma” sa este cuvântul, pentru că Mircea Dorin Istrate are vocația de a simți românește și harul de a scrie inspirat.              

Paul DOBRIAN 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com