AGERO, STUTTGART - KOGAION 2010

Ion Măldărescu, Agero

Acum, la capăt de an, când tragem linie, când facem bilanţul realizărilor şi ale neîmplinirilor, putem defini truda de peste an ca o magmă fierbândă, în care ard creator  opinii, păreri, zile şi nopţi de nesomn, îndoieli, exclamaţii de satisfacţie, dar şi gemete de deznădejde. Editoriale, eseuri, opinii, cronici de carte, documente şi arhive buchisite până la disperare, toate laolaltă alcătuiesc un enorm joc de puzzle la care unii participanţi, prin lucrările prezentate, reuşesc să adauge o piesă nouă pe lângă altele consacrate deja. În contextul fenomenului românesc descrierea poate fi considerată uşor incompletă fiind dificil de creionat o imagine globală a ceea ce ar trebui să reprezinte, din punct de vedere publicistic, scriitoricesc şi artistic, revista Agero. Pentru un cititor neavizat, căutător de senzaţional, travaliul colaboratorilor revistei, dar şi al truditorilor ei, coordonaţi de „bătrânul” eseist Lucian Hetco, secondat de inspirata creatoare de frumos, Maria Diana Popescu, apare monoton fără dezvăluiri de senzaţie. Mai e nevoie oare de senzaţional ?  Da, dar numai în măsura în care el vine să puncteze discret nuanţe ale unei actualităţi ignorate obsedant. „Ambalajul” lingvistic, filologic şi istoric folosit de autori în prezentarea textelor publicate de-a lungul anului care pleacă, face ca aceste apariţii editoriale să se constituie într-o rafinare, într-o stratificare a discursului, având ca temă cultura în toată diversitatea ei, face să se materializeze într-o provocare consistentă şi incitantă pentru cei ce le contestă fără a le cerceta. Acesta este „senzaţionalul” revistei Agero! Mustind de fervoare, schimbul de informaţii este intens,  viu şi  variat, astfel încât citindu-le, uiţi de vremea urâtă de-afară, de necazurile cotidiene şi rămâi cu satisfacţia unui binemeritat confort spiritual.

Kogaion - Muntele Sfânt al dacilor. Rostirea acestui nume stârneşte o vibraţie energetică ezoterică neobişnuită, aparţinând unui sentiment străbun de „acasă”. Strabon pomenea în scrierile sale: „Acest munte a fost recunoscut drept sacru şi astfel îl numeau geţii; numele lui, Kogaion, era la fel cu numele râului care curgea alături. Muntele adăpostea şi peştera unde se retragea marele preot al geţilor”. Prin apropierea de cer, de stele, de divinitate, prin „efectul de vârf”, muntele Kogaion s-a învăluit şi a învăluit etern cu o sacralitate în spirală treptele devenirii umane. În ciuda supoziţiilor care s-au făcut de-a lungul vremurilor, localizarea acestui adevărat templu al spiritualităţii dacice nu a fost niciodată dovedită ştiinţific. Cercetătorii au presupus şi au enunţat mai multe puncte în care s-ar fi aflat Kogaion, iar argumentaţia prezentată este atât de convingătoare, încât se naşte firesc întrebarea: a existat un singur Kogaion ? Eu cred că nu. Am convingerea că purtăm în noi, undeva în adâncul fiinţei noastre, câte o fărâmă de Kogaion, o fărâmă de „acasă”, dar „acasă” poate fi oriunde: în România, în Germania sau în altă ţară a Europei, în America sau în îndepărtata Australie, în Extremul Orient sau în Africa, pretutindeni unde trăiesc români.

Să sperăm că sub semnul divin al lui Zamolxe şi al lui Dumnezeu, lumea va reveni la rostul ei, că românilor li se va recunoaşte locul cuvenit în istorie şi într-o bună zi se vor înălţa la lumina zilei. Fără riscul de a greşi, pot susţine că AGERO este un Kogaion simbolic, pe care vă propun să îl acceptaţi, pentru un an de zile, sub numele de  AGERO, STUTTGART - KOGAION 2010.

LA MULŢI ANI!

Ion Măldărescu, Agero

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com