|
Alegerile din Republica Moldova – un vot pentru viitor
sau pentru trecut?
Ştefan
Plugaru
vicepreşedinte Asociaţia Culturală ,,Pro Basarabia şi Bucovina” România
Peste
câteva zile locuitorii cu drept de vot din Republica Moldova se vor
prezenta din nou la urne, pentru alegerea componenţei politice a
viitorului Parlament, după un referendum desfăşurat recent – pentru
alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către cetăţeni şi nu de
către membrii Parlamentului –, eşuat din cauza absenţei masive la vot.
Dacă ,,ineditul situaţiei” nu i-a determinat pe cetăţeni să se prezinte
la urne în cazul anterior - explicaţie dată de unele persoane politice
– credem că la
alegerile politice parlamentare care urmează să se desfăşoare în data de
28 noiembrie 2010 prezenţa va fi numerosă, pentru că alegerile actuale,
prin rezultatele lor, vor arăta calea pe care o va urma în continuare
Republica Moldova.
Deşi criza
economică - stafia care bântuie lumea şi Europa în special - îşi
manifestă cu virulenţă prezenţa, electoratul moldovean nu trebuie să
cadă pradă populismului ieftin şi propagandei deşănţate, ,,chipurile în
favoarea cetăţenilor”, propagată cu obstinaţie de către unele partide
politice. Mentalitatea asiatică a proprietăţii colective, promovată de
comuniştii ruşi vreme de decenii, trebuie înlocuită cu îndemnul şi
respectul pentru muncă şi proprietatea particulară, care este motorul
evoluţiei sociale.
Nemulţumirea generaţiei vârstnice - evidentă şi, în parte – întemeiată,
nu trebuie să trezească în sânul acesteia nostalgia perioadei comuniste
şi a ,,măreţei Uniuni Sovietice”, sau a timpurilor mai imediate şi chiar
recente, când în ciuda promisiunilor electorale ale unui partid de
extremă stânga, nivelul de trai era scăzut, fapt ce a determinat o
masivă emigraţie a forţei de muncă tinere şi ieftine peste graniţele
republicii, atât către Europa occidentală dar şi în Rusia şi Ucraina.
Câţiva lei promişi în plus la salariu sau la pensie nu acoperă nevoile
locuitorilor, dimpotrivă, generează - prin raportare la salariile din
Uniunea Europeană - sentimente de frustrare, determinând generaţia
tânără să îşi ia lumea în cap, căutând o cale pentru a duce un trai
decent. Iar tinerii nu mai vor să fie o forţă de muncă ieftină pe piaţa
europeană a muncii, să facă cele mai umilitoare munci, ci vor respectul
comunităţilor în mijlocul cărora trăiesc peste hotare, să fie respectaţi
şi nu trataţi cu dispreţ.
Până la a
porni prin lume, în căutarea unei vieţi mai bune, moldovenii trebuie să
îşi facă ordine acasă, să discearnă între bine şi rău şi să aleagă în
fruntea ţării pe cei care le vor reprezenta cel mai bine interesele, să
nu se mai lase înşelaţi de promisiuni electorale fără acoperire, care
vor mări frustrările unei însemnate părţi din electorat.
Însă pentru
a realiza ceva durabil şi făcut temeinic e nevoie de timp. Minunile nu
se realizează ca în poveşti, peste noapte, nu poţi împlini într-un an
ceea ce s-a/sau nu – înfăptuit vreme de aproape un deceniu (aproape
două cincinale, conform unui limbaj de lemn învechit, şi, credem noi,
parte din trecut).
Evoluţia Republicii Moldova către Uniunea Europeană este
tot mai evidentă de la o zi la alta, fapt ce se reflectă în situaţia
economică. Infrastructura se dezvoltă, se construiesc noi căi de
comunicaţie, se modernizează cele vechi, au loc aducţiuni cu apă, gaz
etc. sunt atrase fonduri de dezvoltare şi investiţii, se încheie
parteneriate de colaborare cu statele membre ale U.E., sunt în derulare
proiecte transfrontaliere ce permit dezvoltarea ţării cu bani europeni.
Unionismul
(anexionismul) românesc, atât de blamat în unele cercuri politice de
extremă stânga de la Chişinău şi prin oficioasele lor nu este decât o
fantoşă menită să înspăimânteze minorităţile naţionale trăitoare pe
teritoriul Republicii Moldova. Limba şi cultura comună românească nu pot
fi ignorate, ele trebuie perpetuate în cadrul unor manifestări culturale
desfăşurate în cadrul unor parteneriate comune, dar a afirma că
,,românaşii” vânează prin toate căile ,,căprioara est moldavă”, urmărind
să o silească a intra în componenţa României este o aberaţie. Moldova
are dreptul să îşi caute singură calea, dar nu prin pasivitate, ci prin
implicare activă. Fără să îşi mai plângă de milă după deceniile de
ocupaţie sovieto-rusă, a venit vremea ca în virtutea idealurilor
democratice, cetăţenii moldoveni să se implice activ în modernizarea
societăţii în care trăiesc, să lase deoparte umbrele trecutului şi să
îşi clădească o societate democratică veritabilă.
Moldovenii
au această şansă. Prin participarea în număr cât mai mare la scrutinul
din 28 noiembrie 2010, acordarea votului de încredere către formaţiunile
democratice şi deschis pro europene, pot contribui la clădirea unui
viitor mult mai bun pentru ei, copiii-tinerii de astăzi, şi urmaşii lor.
O altă alegere va arunca ţara în alţi ani de obscurantism, promiscuitate
şi teroare politică. Şi, ne întrebăm, cine mai vrea asta acum ?!
Ştefan
Plugaru
vicepreşedinte Asociaţia Culturală ,,Pro Basarabia şi Bucovina” România
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII
-
Inseraţi un comentariu la subsolul acestui
ARTICOL
|
