[1] A se vedea, în aces sens, recentele manifestări revizioniste, sub pretextul organizării unui pelerinaj, de Rusalii, la Şumuleu, dar, în realitate, pentru a întreţine, în rândul unor nostalgici, din Ungaria şi Ardeal, a ideii pretenţiilor teritoriale pentru a reface Ungaria Mare. La aceste manifestări au fost prezenţi nu doar reprezentanţii unor mişcări reacţionare, extremiste, şovine şi fasciste (aparent, interzise în Ungaria), ci şi un vicepremier ungur şi alţi înalţi demnitari budapestani (inclusiv ambasadorul Ungariei acreditat în România). Cine se aseamănă se adună, zice un vechi şi înţelept proverb. Este regretabil faptul că, această mişcare neruşinată, de inspiraţie fascistă, a fost susţinută şi de Biserica romano-catolică, având în vedere că numeroşi preoţi şi ierarhi roano-catolici (aât din Ungaria cât şi din România) au participat nu doar la ceremonialul religios, ci şi la mişcările şi manifestările menite a ridica în slăvi defunctul imperiu dualist austro-ungar. Oare Vaticanul susţine şi el politica revizionist revanşardă a Ungariei? Cunoaşte papa Benedict al XVI-lea implicarea clerului romano-catolic în acţiuni politice, periculoase pentru liniştea şi pacea în Sud-Estul Europei?

Ce este foarte grav este faptul că nici guvernul, nici celelalte instituţii ale statului român nu au reacţionat în nici un fel, tolerând (a câta oară?) astfel de manifestări nesimţite de jignire şi terfelire a demnităţii statului şi poporului român.

Costatând totala lipsă de reacţie a autorităţilor române, fac apel la populaţia română din Ardeal, îndeosebi la tineret, în vederea constituirii, ca în 1919, de gărzi naţionale, care să apere ţara împotriva autorităţilor revizioniste de la Budapesta şi care să interzică în viitor nu doar pezenţa, ci şi orice maifestare îndreptată împotriva integrităţii statului naţional unitar român. Aceste gărzi naţionale trebuie să interzică accesul în ţară a oricăror organizaţii extremiste ungureşti, dar şi oricăror demintari ai Budapestei care doresc să marcheze diverse evenimente ungureşti pe teritoiul României, de parcă Ardealul ar continua să fie o provincie aflată în componenţa imperiului dualist. Nu au ce căuta în ţara noastră astfel de duşmani ai poporului român. Ei trebuie aruncaţi, neîntârziat şi fără nici un fel de menajamente, fie în închisori, fie peste graniţe. Nu ne putem face părtaşi, prin tăcere, la o politică de învrăjbire, de exprimare a dispreţului faţă de relităţile istorice de azi, de ameninţări!

[2] Anual, guvernul maghiar alocă zeci de milioane de euro unor acţiuni declarate de susţinere şi promovare a planurilor sale revizionist revaşarde în ţările vecine. Aceste sume sunt puse la dispoziţia unor fundaţii sau asociaţii, care sunt încurajate să acţioneze împotriva statelor ai căror cetăţeni sunt membrii lor. Sunt arhicunoscute şi cazurile în care şi diverşi preoţi unguri dn Ardeal, pentru că au aservit lăcaşurile lor de cult intereselor politice, beneficiază de fonduri uriaşe din partea Budapestei. În acelaşi timp, însă, ele sunt finanţate şi de la bugetul de stat al României. În plus, ca urmare a unei iresponabile politici a autorităţilor române, bisericile minoritare ungureşti au fost împroprietărite, după 1990, cu imense suprafeţe de terenuri agricole, păduri, dar şi cu imobile, care aduc, lunar, beneficii însemnate, destinate tot acţiunilor revizionist revanşarde ale Budapestei. În marea majoritate a oraşelor din Ardeal, au fost alungaţi din locuinţele achiziţionate legal, sute de mii de români, pentru a fi restituite bisericilor ungureşti. Iar acestea au deschis în aceste spaţii diverse crâşme, buticuri, magazine etc. contra unor chirii substanţiale.

Autorităţile post decembriste, care pot, eventual, invoca în sprijinul lor principiul „restitutio in integrum”, nu au procedat cu acelaşi spirit echitabil şi în cazul bisericilor româneşti, rămânând, chiar şi după 20 de ani, sute de cazuri de imobile, terenuri, păduri sau alte bunuri nereturnate deţinătorilor lor de drept.

[3]În decembrie 1989 şi în primele luni din anul 1990, având în vedere vidul de putere creat în uma loviturii de stat din decembrie 1989, cu concursul unor preoţi de la bisericile minoritare ungureşti din Ardeal, au introdus în România mari cantităţi de arme şi muniţii, care sunt păstrate de extrmiştii unguri pentru situaţii excepţionale. De-a lungul timpului au circulat zvonuri cu privire la constituirea unor organizaţii de tip fascisto-horthyst în rândul unor tineri unguri din Ardeal, care ar beneficia de pregătire militară şi ar efectua frecvent atrenamente şi trageri cu arme de foc prin păduri şi locuri izolate. (În urmă cu câţiva ani, la Cluj-Napoca s-a descoperit că o editură finaţată de la Budapesta, a tipărit numeroase materiale de uz militar, inclusiv planuri de operaţii, hărţi militare cu detalii asupra unor puncte strategice şi de interes din Ardeal etc.) Având în vedere recentele ameninţări, ca şi riscul real al declanşării unor confruntări sângeroase, cu urmări imprevizibile, Parchetul are obligaţia de a acţiona urgent pentru a stabili unde sunt depozitate astfel de materiale şi arme cu care ne ameninţă oficialul ungur din secuime că va acţiona împotriva României. Totodată, se impun măsuri ferme, imediate  şi drastice împotriva oricăror acţiuni de tip fascisto-horthyst în toată ţara. Dar şi pentru a stabili cine le finanţează şi cine le coordonează. Făptuitorii trebuie deferţi justiţei, închişi sau, după caz, expulzaţi.

[4]A se vedea, în acest sens, ameninţările unui preşedinte de Consiliu judeţean din secuime cu recurgerea la nesupunere civică, dar şi la folosirea armelor împotriva autorităţilor române spre a le obliga să recunoască enclava cunoscută sub numele de ţinutul secuiesc, deşi această entitate teritorială nu exită, este ilegală şi reprezintă doar o mică parte din proiectul revizionist al Budapestei. Dacă primul ministru al României, ardeleanul Emil Boc, ar avea un minim de demnitate, ar trebui să dispună autorităţilor statului să se autosesizeze şi să-l defere neîntârziat jusiţiei pe acest iresponsabil sub acuzarea de ameninţare şi şantaj. Nu putem tolera la nesfârşit asemenea manifestări neruşinate! Plus că, pentru faptele lui, el ar trebui demis în regim de urgenţă din funcţia pe care o deţine în structura administraţiei publice din România. Dl. Emil Boc nu are dreptul să mai închidă ochii în faţa unei astfel de obrăznicii incalificabile a unui deţinător de demnităţi în statul ale cărui autorităţi acesta îşi permită să ameninţe. Asta pentru a nu intra în istorie drept ardeleanul care  a distrus, din oportunismşi laşitate, statul naţional unitar român,  realizat cu enorme sacrificii de înaintaşii noştri. Nici măcar menţinerea sa în continuare la putere, cu susţinerea UDMR şi a extremiştilor unguri, nu justifică tolerarea unor asfel de ameninţări.

[5]Totodată, reprezentanţii minorităţii maghiare, încurajaţi şi susţinuţi de compromisurile grave, cu impact antinaţioal, semnate de ei cu diverşii lor parteneri de guvernare post decembrişti, acţionează inclusiv pentru falsificarea istoriei poporului român. Cel mai recent şi neruşinat exemplu este atitudinea recentă la o şedinţă a Consiliului local al municpiului Cluj-Napoca, când, prin retragerea consilierilor UDMR şi prezenţa la dezbateri a unui mare număr de tineri unguri, s-a acţionat pentru a intimida administraţia românească a Clujului şi a o determina să admită eliminarea de pe statuia regelui Matei Corvin a plăcuţei conţinând precizările savantului Nicolae Iorga, care stabilea adevărul istoric în legătură cu faptele celui mai mare rege al Ungariei, de origine română, însă. Pe bună dreptate consiliera locală Steluţa Cătăniciu a subliniat, cu acel prilej, că „Tensiunile şi ura interetnică o (le! – n.n.) propagă ei”. Din fericire, cel puţin până în acest moment, primarul Clujului nu a cedat presiunilor şi ameninţărilor hungariste (cf. Făclia, anul XXII, nr. 6271, 15.06.2011, p. 1, 12). În opinia mea, atâta vreme cât la Cluj-Napoca va exista această statuie, se va menţine o situaţi tensionată, de încordare. Cercurile extremiste, antiromâneti folosesc acest monumen ca pretext pentru a jigni demnitatea românilor, pentru a nesocoti istoria şi adevărul. Poate că, în viitorul apropiat, se va găsi o soluţie de .mutare a ei în altă locaţie, fie la Hunedoara, fie chiar la Budapesta. Doar astfel se va restabili liniştea în acest important oraş românesc.