ANIVERSARE LA SCHENGEN

Dr. Corneliu Vasile

S-au împlinit patru ani de la aderarea României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007), sunt douăzeci şi cinci de ani de la semnarea Acordului de la Schengen (14 iunie 1985) şi au trecut şaizeci de ani de la prezentarea planului pentru o cooperare aprofundată europeană de către Robert Schuman (9 mai 1950), personalitate fondatoare alături de Jean Monnet.

Am avut ocazia de a participa la sărbătorirea celor 25 de ani de la semnarea Acordului Schengen chiar la faţa locului, pe 17-18 iulie 2010. Localitatea Schengen, din Marele Ducat al Luxemburgului, regiunea Moselle, se află la întretăierea graniţelor cu Germania, landul Saar  (oraşul Perl) şi cu Franţa , departamentul Lorena (localitatea Apach).Marea regiune, inimă a Uniunii Europene şi model de cooperare transfrontalieră, cuprinde Walonia şi regiunea germanofonă din Belgia, Luxemburgul, Lorena şi landurile germane  Saar şi Renania Palatinat. Aniversarea s-a sărbătorit  pentru prima oară ca ziua Marii Regiuni.

Moselle este un afluent al Rinului, care trece prin trei ţări, fiind navigabil şi mărginit de numeroase plantaţii de viţă-de-vie cultivate pe terase . Pe malurile râului sunt numeroase şosele, căi ferate, staţiuni şi monumente,vestigii din antichitatea romană, iar pe podurile care fac legătura dintre ţări învecinate poţi trece liber,fără control vamal, pe jos, cu bicicleta sau  cu automobilul.

Ajungând la Schengen, cu autobuzul, după ce fusesem anterior cu vaporul, am traversat podul în Germania, unde numeroşi meşteşugari, comercianţi ,instituţii şi firme te întâmpinau într-o atmosferă sărbătorească. Pe pod s-a desfăşurat un raliu al maşinilor de epocă, tot acolo doi graficieni îţi imortalizau chipul, cu tente umoristice,  pe un „paşaport” al Marii Regiuni. Numeroase bunătăţi şi produse de casă, ecologice, te îmbiau în partea germană a festivităţii: miere, cârnaţi, bere germană, prăjituri, ţesături, îmbrăcăminte şi câte altele.

Interesante erau standurile cu pliante, cataloage, fanioane, brelocuri şi alte însemne ale Uniunii Europene, precum şi standul unui liceu bilingv, semnificativ fapt al cooperării transfrontaliere, cu manuale, documente şcolare, lucrări plastice ale elevilor.

Revenind în partea luxemburgheză, tot pe „podul artelor”, te întâmpinau alte standuri, expoziţii, formaţii muzicale, degustări de vin mosellan, prezentări cu hărţi, pliante, broşuri ale Marii Regiuni.

În sectorul francez, au fost programate şi văzute de public sărbătoarea bastioanelor vechilor castele medievale, marşul cu lampioane al tinereţii europene sau expoziţii de pictură sau de ceramică.

Curse de motociclism, cursa vapoarelor-dragon, un muzeu european,, expoziţiile şi  degustările de vinuri, aşezarea romană, muzica şi animaţia, inclusiv pentru copii şi alte manifestări similare au făcut din aniversarea Marii Regiuni şi a Acordului Schengen un eveniment de neuitat. (Foto: Monumentul de la Schengen, de Dani Rockhoff)

Preşedinţia , aparţinând acum landului Saar, a pus sărbătoarea sub semnul mobilităţii în Marea Regiune, ştiut fiind că transfrontalierii locuiesc într-o ţară şi lucrează în alta, ceea ce necesită rezolvarea multor probleme de locuinţe, slujbe, transport, remuneraţie.Peste 200 000 de persoane sunt în Marea Regiune în această poziţie, un motiv în plus ca zona să fie luată ca model de alte regiuni.

Suprafaţa marii regiuni este de 65 401 km.p, populaţia numără 11 milioane. Relaţiile transfrontaliere s-au dezvoltat la nivelurile politic, economic, universitar, cultural şi asociativ, fiind în prezent organizate la scară transfrontalieră.Aici, Europa trăieşte în cotidian prin trei limbi vorbite, patru naţiuni şi cinci regiuni componente.

Între municipalităţile care au organizat şi găzduit aniversarea se numără şi Manderen, Remerschen, Contz-les-Bains, Sierck-les-Bains, Kirsch-les-Sierck, iar manifestarea s-a desfăşurat sub patronajul comunei Schengen şi al guvernului Marelui Ducat de Luxembourg.

În încheiere, iată ce prevede Acordul Schengen, acest acquis fiind ataşat la titlul IV în Tratatul de la Amsterdam: vize, azil, imigraţie şi alte politici legate de libera circulaţie a persoanelor, care pot circula fără vize în spaţiul ţărilor care au aderat.

În România, programată să intre în spaţiul Schengen în anul 2011, s-au înfiinţat, în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor , Departamentul Schengen şi Comisia (consultativă) Naţională de Autoevaluare Schengen. Reglementările actuale prevăd o strânsă cooperare între poliţii, schimbul permanent şi rapid de informaţii între ţări,  asigurarea serioasă a graniţelor exterioare spaţiului etc.

Festivităţile de anvergură, aşa cum a fost această ediţie de la Schengen, atrag foarte mulţi turişti şi devin, în fond,  modele şi mijloace de educare în spirit european pentru cetăţenii Uniunii Europene.

CORNELIU VASILE

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com