Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

Arhetipuri culturale şi teste şcolare

Dr. Titus Filipaş

Impresii si pareri personale in FORUM

În ultima săptămână a lunii ianuarie 2006, am privit şi ascultat la postul de televiziune naţional TVR1 o dezbatere între tineri şi un guru, tema fiind viitorul Romaniei. Acel guru, « persoană importantă », este, se zice, şi un sfetnic de taină al preşedintelui României. ‘Sfetnicul’ preşedintelui este un om de presă ce a cunoscut un succes pecuniar real, vorbesc despre directorul fondator de la ‘Ziua’, domnul Sorin Roşca Stănescu. Mărturisesc că am citit multe editoriale scrise cu vervă de ilustrul ziarist, nu este cea mai mică intenţie de ironie aici, respectul meu este sincer. Totuşi, în acea emisiune cu tinerii, domnul Sorin Roşca Stănescu nu a fost absolut deloc convingator. În fine, nu aceasta trebuie să fie partea esenţială într-o asemenea dezbatere, într-o asemenea întâlnire dintre generaţii. Esenţialul, zic, este acurateţea conceptualizării.

Folosesc termenul conceptualizare drept substitutul cel mai raţional, cel mai adecvat, pentru ceea ce în limbajul de lemn se chema “conştientizare”. De fapt doamna ministru al mediului, Sulfina Barbu, prefera acest din urmă termen. Tocmai ce am ascultat-o la televiziunea DDTV (când scriu articolul acesta), vorbind într-o conferinţă de presă, ascunzându-şi starea total ignară pe probleme de mediu prin termenul aproape şamanic, adică deloc ştiinţific, deloc pozitiv, dar întrutotul activistic, drag propagandiştilor pecerişti : ‘CON-ŞTI-EN-TI-ZA-RE’. Chiar « segmentând », cum spunea Miron Cozma, cuvântul prin cratime, eu tot nu am înţeles nimic, dar absolut nimic, ce fel de concepte, căci asta ne interesează în fond, se ascundeau în spatele întâlnirii excelenţei-sale cu ONG-urile de mediu funcţionând şi acţionând în România, solicitând, iar unii dintre ei probabil obţinând ! finanţări grase de la ministerul românesc al mediului.

Cer eu prea mult, renunţarea la ignarul limbaj de lemn şi recursul la o limba română frumoasă, familiară, vorbită în toate colţurile ţării, grăită poate încă mai bine peste graniţele de–acum ?

Insist asupra necesităţii folosirii cuvântului ‘conceptualizare’ în relaţia dintre ministerul mediului şi ONG-urile pentru mediu. Ministerul mediului (prin ministru şi/sau consilieri) trebuia să folosească, --şi trebuia să facă deosebit de clar tuturor că utilizează tocmai acest instrument intelectual--, ‘abordarea conceptuală descendentă’ (‘top – down approach’, în limba engleză), iar ONG-urile de mediu, cât se poate de potrivit, folosesc ‘abordarea conceptuală ascendentă’ (‘bottom – up approach’, în limba engleză). Succesul în ameliorarea stării mediului înconjurător din România se poate obţine numai prin racordarea perfectă între cele două tipuri de abordări conceptuale în rezolvarea problemelor de mediu. Singurul lucru ce a apărut transparent, ziariştilor prezenţi, a fost numai lipsa crasă de competenţă a doamnei ministru al mediului, şi a consilierilor domniei-sale, nişte persoane total necunoscute, fără proiecte, fără discurs, şi mă rog, probabil că s-a înţeles deja, fără nici un fel de capacitate şi experienţă de conceptualizare. Cel puţin aşa am « conştientizat » eu conferinţa de presă a doamnei ministru şi a consilierilor săi. Vă asigur, spectacolul a fost dezolant.

Atunci când tentativa de conceptualizare există, şi revin la performanţa domnului Sorin Roşca Stănescu, o personalitate reală şi de mare curaj intelectual dovedit mereu, până în trecutul mai apropiat (hai să ne oprim la 31 decembrie 2005), tentativa este, din păcate, total lipsită de acurateţe. Acea întâlnire dintre înţeleptul din presă şi tineri a vrut să se termine printr-un rezultat privind clarificarea ‘orizontului de aşteptare’. Domnul Sorin Roşca Stănescu îşi începea răspunsul invocând în faţa interlocutorilor tineri ‘Teoria catastrofelor’. Fără ‘conceptualizare’. Se părea că absolut toată lumea prezentă atunci vizibil în studioul de la TVR1 ştia ce înseamnă ‘Teoria catastrofelor’. Lipsa de explicaţii redundante, să fiu din nou sincer, m-a bucurat. Ce contează faptul că 10 procente din audienţa acelei emisiuni, din toată ţara, şi de peste graniţe, nu auzise despre magnifica teorie ştiintifică a lui René Thom (1923–2002). Unii, ei, care fac parte dintre cei 10%, se complac în ezoterism. E dreptul lor, n-avem cel mai mic gând de a-i blama. Şi apoi nici nu prea mai avem timp să explicăm. Pentru că, în ‘Teoria catastrofelor’, soluţia, şi tocmai era cautată în perspectiva, în orizontul de timp, în orizontul de aşteptare, vine precum epifania, precum iluminarea, precum gândul cel bun, este suficientă o noapte de somn (ori de nesomn). Exemplul cel mai frecvent dat pentru credincioşi, ori pentru ateii mai culţi, în ‘Teoria catastrofelor’ esre convertirea lui Saul pe drumul Damascului. Dar s-a dovedit, spre surpriza mea sinceră ! că domnul Sorin Roşca Stănescu venise pentru a-i învăţa pe tineri, fiind el însuşi cu lecţia nepregatită ! « Catastrofa » comunistă, filosofează domnia-sa, a durat cincizeci de ani. Soluţia, şi ea, trebuie să lucreze cincizeci de ani. Mirobolant ! Saul ar fi eradicat complet creştinismul daca epifania sa l-ar fi aşteptat cincizeci de ani !

Faptul că un domn cu bani mulţi nu îşi petrece timpul cu studiul este complet de înţeles. Dar am cumva impresia că domnul Sorin Roşca Stănescu a primit ceva bani şi de la televiziunea naţională, deci nişte bani luaţi şi de la mine, pentru întâlnirea aceea cu tinerii. În fine, dacă nu era prezent domnul Sorin Roşca Stănescu, probabil că era prezent vreun al personaj important, de aceeaşi incompetenţă crasă în a identifica soluţii din ‘Teoria catastrofelor’.

Pentru mine, problema cea mai înspăimântătoare a fost cu totul alta. Nici un tînăr prezent în studio n-a reacţionat pentru a-l corecta pe celebrul ziarist! Cine-i de vină?

Identific aici şcoala cea nouă, mai exact sistemul testelor şcolare.

Este dureros să vorbesc despre şcoala românească de acum, dar trebuie să vorbesc. Şcoala modernă, începând cu secolul al XIX-lea, s-a făcut printr-o abordare intelectualistă: "Toate cunoştinţele predate trebuie să fie legate între ele". În secolul XX, Carl Jung va duce mai departe, prin teoria ‚arhetipurilor' din psihologia analitică, acest stil de abordare, intelectualist şi ideologic primar. La psihologul Carl Jung, intelectualismul este prezent în faptul că toate cunoştinţele se află într-o coalescenţă predefinită de ‚arhetipuri'. Folosirea "arhetipurilor" permite organizarea lexiconului enumerativ, transformarea sa într-un lexicon generativ. Învaţământul românesc actual, ideologizat terţiar la maximum împotriva intereselor româneşti, se îndepărtează extrem de mult de spiritul întemeietor primar, din secolul XIX. Să ne referim, de exemplu, la "teste", în care se propun şi răspunsurile, dintre care trebuie să fie ales cel corect. Or, aceasta introduce o perturbare inacceptabilă în modul de gândire al copilului, pentru că induce subliminal ideea perversă că toate răspunsurile propuse ar avea statut egal în cultură. Ceea ce este o minciună sfruntată! În realitate, numai răspunsul corect are drept sursă un "arhetip cultural". Despre celelalte ‚răspunsuri propuse', chiar şi cei care alcătuiesc testele sunt de acord că "propoziţiile' acelea sunt aberaţii. Nişte aberaţii căutate, nişte aberaţii construite artificial, căci o minte normală nu creează spontan aşa ceva! Este un caz clar în care exemplul străinătăţii ne îndeamnă să compunem solecisme în limba română! Ideologia primară din şcoala lui Lazăr şi Heliad a facilitat lucrul gramaticii generative întru refacerea Limbii Române. Ideologia testelor din şcoala de azi instituţionalizează blocajul gramaticii generative naturale. Ceea ce nu au reuşit să termine fanarioţii pe vremuri împotriva limbii române, finalizează acum cu succes sistemul testelor şcolare. Care

propagă subliminal şi intenţionat un puternic mesaj anti-creştin, întrucât testele şcolare degradează "Cuvântul". De altminteri cred că şi teologii români, şi nu ne referim doar la cei ortodocşi, condamnă blasfemia testelor şcolare actuale din România.

Ei bine, din exemplul cu iluminarea lui Saul pe drumul Damascului aţi înţeles că în ‘Teoria catastrofelor’ René Thom a identificat, pentru şcoala modernă, un arhetip cultural vechi. Este regretabil că şcoala românească nu se concentrează pe sinergia câtorva, --nu sunt multe--, arhetipuri culturale, ci prosteşte –nu găsesc verbul potrivit-- copiii cu testele şcolare !

Dr. Titus Filipas

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, redactarea şi Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]