HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

EDITORIAL

ATENŢIE  LA  INSECTE!

Maria Diana Popescu, Agero

 

De cīte ori nava se află īn derivă, marinarii īn drept constituţional devin brusc legişti, schimbă Constituţia, dau foc valurilor şi declară stare de necesitate. Mai că-mi dau lacrimile! Bieţii de ei! Cīt de multe ar fi vrut să īnfăptuiască pentru ţara aceasta, dar n-au fost lăsaţi. Opoziţia nu-i lasă, noi, nu, de aceea au aruncat tot timpul cu pietre īn noi, iar acum, e musai să le dăm pietrele īnapoi. Altfel ar fi īn stare să rupă harta Romāniei, s-o mototolească şi s-o arunce īn ultima bancă, numai să scape nepedepsiţi. Īnălţimile lor au ajuns la concluzia că o ducem rău pentru că avem judeţe şi nu cnezate sau voievodate. Īn concluzie, n-ar fi de mirare să aflăm, la modă fiind, că nu ştiu ce companie farmaceutică a descoperit leacul pentru boala castraveţilor, iar noi trebuie să cumpăram medicamentul respectiv prin constituţie, altfel vom locui īn regiuni autonome. Uite-aşa, odihniţi la minte, ne lovesc periodic cu pixelii gīnditori sau cu cīte o bacterie la buzunar, īncīt, īn curīnd, o să ne trezim trīntiţi la pămīnt de sfidarea devenită marcă de stat, din moment ce aceştia cer, prin modificarea Constituţiei, drepturi mai mari pentru ei şi vaccinuri regionalizate pentru cetăţeni. Dacă E. coli se transmite de la om la om şi nu de la politician la castravete, deşi nu se cunoaşte sursa iniţiala a contaminării, ce legătură au atunci castraveţii romāneşti cu testarea reacţiei populaţiei la anumite tipuri de ştiri sau schimbări inducătoare de haos? Precis vor să ne sperie din nou, vor ca mulţimile să aibă o preocupare vitală, companiile farmaceutice să trăiască bine, iar pe līngă ele, propagandiştii īn sacul cărora se īndeasă comisioanele. Ieri, aviara, porcina, mexicana, ovina, cabalina, azi castraveţii, iar mīine ne vor vinde vaccinuri īmpotriva extratereştrilor. Deşi noi īncercăm din răsputeri să stīrpim insectele veninoase din vīrful pomului lăudat.

 

Ca să vedeţi că nu doar politicienii au idei despre politica uşilor īnchise, ci şi cei de pe margini, m-am gīndit că ar fi minunat dacă s-ar lansa colecţia „Preşedintele din vitrin㔠- pentru toate gusturile şi buzunarele. Mi-aş cumpăra un preşedinte de buzunar să-l port cu mine peste tot, ca pe un portofel. Cīnd se dezbat probleme politice, scoatem preşedinţii pe masă, īi comparăm ca pe nişte castraveţi, vedem al cui e contaminat şi-l aruncăm la gunoi. Poate facem schimb īntre noi, poate īi unim, de ce nu? S-ar crea „o piaţ㔠care să preţăluiască preşedinţii la bursa de valori, după criterii morale şi de competenţă. S-ar ajunge poate la cotaţii fixe, gen leu/euro: 4,2678 escu pentru un nimicniceanu. S-ar face foarte mulţi bani, iar preşedinţii ar avea, īn sfīrşit, valoare de-ntrebuinţare! Dacă īnainte de a fi student ai fost elev, dacă īnainte de a fi medic ai urmat o facultate corespunzătoare, ca să fii politician nu e necesară nicio specializare. Nici noi, ca alegători, nu trebuie să avem calificare politică, ci discernămīnt, capacitate de analiză şi calităţi moral-cetăţeneşti. Cei peste care punem ştampila nu vor conduce scara de bloc, uliţa, strada, cartierul, ci destinele naţiunii. Nu-i putem controla nici pe cei care ne conduc īn lucrurile mici de līngă noi, cum i-am putea control pe cei mari?

 

Democraţia, oricīt de participativ-reactivă s-ar crede, nu-i permite cetăţeanului să numească sau să desfiinţeze preşedinţi īn odaie sau la berărie. Peste tot sīnt ochi şi urechi, pereţii instituţiilor sīnt abdataţi cu maşinării de ascultat vocile care īndrăznesc să cuvīnte īmpotriva puterii. Īn linii mari, societatea se află la cheremul unor specimene rare, cărora, dacă nu li se va da peste mīnuţă, citīnd un clasic īn viaţă, vor duce ţara spre dezastrul la care urzesc, īnghiţind īn sec şi freacīndu-şi mīinile, minorităţile bine-ştiute. Romānia este cocoşată sub cantitatea enormă de hoţie şi incompetenţă acumulată la vīrf. Nicăieri īn lume n-am auzit de guverne īnţesate de corupţi care fac exerciţii de vorbire obositoare, īntr-o presă aservită şi din ce īn ce mai debusolată īn privinţa misiunii sale. Nişte insecte, care īn mod legal ar trebui stīrpite, au invadat banul public şi toate sertarele puterii.

 

La mintea politicienilor noştri, la bolile antenuţelor īnsărcinate cu morala şi cu priceperea, ar fi nevoie de mai multe spitale de psihiatrie şi de cīte un cadru medical pregătit la capul fiecăruia. Nimeni nu doreşte ca īnălţimile lor să se prăpădească īn drum spre spital, precum pacienţii de rīnd. Au şi ei dreptul la asistenţă medicală de urgenţă, iar fiecare secundă petrecută īn sectorul decizional, costă enorm Romānia. Cīnd unor astfel de boli, responsabile de erodarea conştiinţei şi caracterului, nu li se mai potriveşte niciun tratament, la ce bun să cheltuim cu resuscitarea lor? Să-i mīnăm spre azilele inventate de ei, pīnă n-o fi prea tīrziu pentru noi, pīnă nu vom vedea ambulanţe la fiecare colţ de stradă, adunīnd de pe jos morţii de foame. Presa ar trebui să dea o mīnă de ajutor naţiunii, să scrie clar, că absolut tot ce face puterea este furt din buzunarul romānului. Dumnezeu a creat omul după chipul şi asemănarea Lui, īnsă, hrănindu-se din balta celor peste 20 de ani de corupţie şi demagogie, insectele au răspīndit molima peste tot: īn politică, īn economie, īn vămi, īn bănci, īn sistemul de stat, īn cel privat, īn societatea civilă, īn īnvăţămīnt şi, tot mai vīrtos, īn mass-media. De aceea Romānia a ajuns pe aceste noi culmi de „succesuri”, citīnd-o pe mezina din parlamentul european.

 

(Acesta este un pamflet. Orice asemănare cu personaje reale este pur īntīmplătoare, dar de netăgăduit).

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

 

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com