Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Balcanizarea Europei sau europenizarea Balcanilor?

Dr. Viorel Roman

 

 

Aceasta a fost tema adunării anuale a Asociaţie Sudosteuropene Germane (SOE), care a avut loc la Duisburg, 16/17 feb 2007, în prezenţa d-lui Gernot Erler, preşedintele Asociaţiei, ministru de externe adj., a d-lui Antonio Milososki, ministru de externe a Macedoniei şi a unui numeros public, diplomaţi, universitari, jurnalişti etc. Balcanicii ortodocşi vor în Uniunea  Europeană şi nolens, volens, vor să se „europenizeze”, dar nu este mai puţin adevărat că 50 de milioane de greci, români, bulgari şi în viitor macedoneni, sârbi şi albanezi vor influenţa şi ei Europa creştină unită, fără Cortina de Fier şi blocajul, despoţia Moscovei.

 

Impactul este surprinzător şi dorit de ambele părţi. Ortodocşii ca şi romano-catolicii şi protestanţii vor să depăşească Marea Schismă din 1054 şi să realizeze unitatea creştină, care de un mileniu determină istoria Europei şi a lumii. O scurtă retrospectivă: cruciaţii refac Unitatea creştină după cucerirea Bizanţului  la 1204, dar la foarte scurt timp eşuează. Conciliul de la Florenţa în 1439 reface Unirea, dar Constantinopolul cade la 1453 sub turci. Românii transilvăneni fac Unirea  cu Roma în 1700, devin în mare parte greco-catolici, dar greco-slavii, maghiarii o subminează şi o lichidează 1948. Pe aceiaşi linie luptă germanii cu pravoslavnicii şi pierd Războiul Mondial I şi II, dar pe aceste ruine se reconstruieşte acum de către romano-catolici Uniunea Europeană sau  „Sfântul Imperiul Roman”, pe consensul acquisul comunitar, adică a dreptului roman, a codului canonic romano-catolic actualizat şi modernizat. Ruşii stau încă în expectativă.

 

Conferenţiarii s-au străduit „politic şi religios corect” să ocolească fondul problemei, dar a ieşit la iveală în final că: salariile, productivitatea, participarea politică, mobilitatea profesională, diferenţierea socială, sunt în Balcani modeste, în timp ce în UE ele înregistrează valori ridicate; organizarea socială este în Balcani simplă şi informală, în UE - sofisticată; în est domină agricultura, cultura rurală de subzistenţă, în UE tehnologiile industriale avansate, cultura urbană; controlul social este în Balcani direct, personal, “balcanic”, în UE, indirect, birocratizat. Creştinismul este la ortodocşi al statului, în UE, nu. Simfonia între Biserica Ortodoxă autocefală şi Despot e de neînţeles şi incompatibilă cu Europa. În UE domină secularizarea, drepturile omului, protejate şi de Biserica Romei.

 

Cu toate că religia e factor determinat, există parcă o pudoare secularizată legată de apartenenţa la Moscova sau Roma a creştinilor. Răsăritenii şi apusenii se comportă ca şi cum n-ar fi fost un mileniu de incompatibilitate, lupte, de eforturi tragice de depăşire a Schismei. Chiar încercările luminoase de refacerea unităţii creştine sunt trecute cu vederea. Avem de a face cu un tabu sau cu o formă nouă, modernă de ipocrizie?

 

În trecut conducătorii din est şi vest nu s-au înţeles. În viitor oamenii de rând au şansa să practice şi să demonstreze necesitatea unităţii creştine. Vor tăia ei nodul gordian?

 

Dr. Viorel Roman

Consilier academic la Universitatea din Bremen

Germania

 

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)