Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

EDITORIAL - BONJURIŞTII  MILENIULUI  TREI

Maria Diana Popescu, Agero

Diversiune, şantaj, subminare: sīnt cele mai subtile vicii de fond, predate/īnvăţate la cursurile de „moral㔠postmodernă, pentru că deprinderile cu pricina au fost şi vor fi īntotdeauna o achiziţie de folos celor interesaţi să dea de-a rostogolul mersul lumii. Trebuie să fii atent la toate, iar īmprejurările vieţii pot deveni componentele unui text ce ar putea trăda mecanismele necurate ale timpului īn care trăieşti. Deşi scutul de apărare propus de tine nu-i decīt atenţionarea pe care o pui īn construcţia textului ca revanşă psihologică, ca recurs la uriaşele derapaje şi rupturi sociale-politice, la scindările de tot felul, care au permis abolirea graniţelor morale şi au dus la schimbul vizibil de tensiuni ce nu poate fi stopat. Inevitabilele alunecări īntr-un plan sau altul al societăţii au dat naştere unui haos imposibil de oprit sau de controlat, pentru că face parte, el īnsuşi, dintr-un plan bine gīndit şi asumat, o permanentă punere īn criză a condiţiei omului, redus, după cum se vede, la pierderea identităţii lui sociale, pentru că nu-i acordă altă autoritate morală decīt acceptarea ca pe o favoare a tiraniei haosului.

Trebuie să te afli mai tot timpul īntr-o expectativă prudentă, ca nu cumva bancurile de peşti carnivori din Amazoane să īţi facă ordine īn hīrtiile spiritului. Trebuie să ştii să fugi cīnd ţi-o cer īmprejurările, nu cu fuga dezertorului, ci cu a celui care a deschis o uşă greşită. Astfel vei fi scutit de convenţii sufocante, de toleranţă suspectă, te vei lecui de patima excesului, la fel cum o iubire ţi-ar oferi un alibi pentru deznădejdi nejustificate. Dar cine mai poate să fugă? Moralistul, afaceristul, politicianul sau exaltatul de drept comun? Mulţi dintre aceştia au veşmintele īmpărăteşti prinse īn menghină. Mai īnseamnă pentru ei ceva spiritul revoluţionar? Poate doar un protest de faţadă, parafrazīndu-l pe Albert Camus; deja īl aud vorbind pe Malraux că ar fi vorba numai despre o revendicare īmpotriva destinului propriu. Cine să se mai revolte şi cu ce rezultate? Pentru că revoluţia vizează de fapt răsturnări de esenţă, ţinteşte o dimensiune etică. Pe cine ar mai interesa revolta īmpotriva destinului individual? Din moment ce trăim individualitate līngă individualitate, totalitate līngă totalitate īntr-o lume care ne totalizează cu defilarea ei de echivalenţe şi simulacre, dar se şi totalizează de-a valma īn noi.

Resemnarea maselor guvernate de bonjuriştii mileniului trei, īnduioşătoare la propriu, nu mai trezeşte din somn istoria, cum de altfel nu ar mai trezi istoria prezentului sute de tratate de etică, economice şi de pace scrise şi parafate pentru a aduce deplina ordine mondială. Ar fi pretenţios şi nu la īndemīna unui cronicar să mă dedau la profeţii de tot felul; eu īnregistrez numai ca fiinţă socială semne şi urmări nedorite, şi nu e nevoie să ai doctoratul īn ştiinţe sociale ca să constaţi că societatea contemporană nu mai e capabilă de mare lucru. Mereu mă voi īntoarce la marele teolog şi filosof romān Petre Ţuţea: „Acolo unde a triumfat democraţia te beleşte sistematic tot ea!”. Şi nu trebuie să privim prin gaura cheii. Ieşirile din matcă se petrec la vedere, altfel ar da de bănuit mulţimii. Zgomotele contemporane, inventate anume ca să distragă atenţia publică de la problemele grave ale omenirii, au loc īn ateliere special amenajate şi īn lumina reflectoarelor. Mass-media, echipe īntregi de ziarişti şi dregători de curte care lucrează īn favoare lor, pentru că aşa li se cere, fac şi mai auzit circul cel de toate zilele. Ei nu se sfiiesc să dea pe faţă mizeriile, să se arate „contaminaţi” de influenţe, sīnt de-o „sinceritate” uimitoare! Meseriaşii de circumstanţă stau la pīndă şi la momentul cheie aruncă īn arenă carne de tun.

Apoi e treaba jurnaliştilor. Senzaţionalul se umflă, ca spuma la halbă, vin mascaţii şi toţi ochii consumatorilor de grotesc se īndreaptă īntr-acolo. Īntre timp regizorii īnregistrează, cu aplicaţie de contabili, alte victorii ilicite: terenuri şi păduri de miliarde, diplome de mii de euro, haşurările plus-valorii naţionale le umplu hambarul gospodăriilor proprii sau ale străinilor. La imensa mizerie morală a prezentului, adaugă sistematic alte mizerii şi fraude, adīncindu-ne şi mai mult īn mocirlă, īn criză, susţin ei īntr-un mondial glas comun, că e gratis! Īn funcţie de afiliere, lupii se īmbracă īn piele de oaie şi īmping īn faţă ba o rubedenie, ba un cumătru sau chiar ei primesc funcţii importante de dat iama la stīni, ori cīte un post călduţ pe līngă piraţii mioritici, mai mult sau mai puţin legaţi de dregătoria mare. Previziunile s-au adeverit,  ei vīnează īn haită, se apără cu armamentul din dotare, se aplaudă reciproc. Aşadar, lupii sīnt artişti, au mult talent. Şi modul īn care le cīnţi oilor ca să joace, este un talent. Da! E suficientă melodia unui telefon de consul şi te trezeşti cu ei peste noapte, īn fruntea păşunilor naţionale, atītea cīte au mai rămas nedijmuite. Aşa devin ei buricul plaiului mioritic, codrul trebuie să le fie frate, iar blana din arenă, zbīrlită de diversiune, de şantaj, de subminare, va fi scoasă la licitaţie. Banii vor fi vărsaţi, să zicem,  īn contul susţinerii unui model de europarlamentar. Tu, cel de treabă şi la locul tău, nu ai ce căuta la circ, te-ar costa scump renunţarea la credinţe şi la valorile morale...

Maria Diana Popescu, Agero

(Acesta este un pamflet, orice asemănare cu personaje reale este īntīmplătoare, dar de netăgăduit.)

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com