Branau - un Cosovo pe dos!

Octavian Capatînă

In replica la mişcările si manifestările  fasciste si rasiste ungare actuale,  este bine   să-ne punem unele întrebări, despre rasism, despre maghiarizare, despre genocid in Europa si mai ales despre starea “minorităţilor” majoritare înainte de 1900, in spaţiul administrat de Pesta - Offen. Pentru aceasta   trebuie sa fim corect informaţi.  

I. Cum a evoluat maghiarizarea de la eliberarea Panoniei de sub turci de către austrieci?

Lucrurile stau la fel de rău si in Suabia Turceasca (jud Branau), la care ne vom referi mai jos, aici germanii reprezentau până in 1910 - 90 (nouăzeci)% din populaţia judeţului (112.297 germani, restul 19.659 sunt ungurii si maghiarizaţi), ca in 1914 sa nu mai fie nici o şcoala populară germană, adică întreţinută de comunitate nu de stat! In anul şcolar 1895-1896 in judeţul Branau existau doar 6 şcoli germane în timă ce pentru maghiarizare erau 224 şcoli integral ungureşti. In 1914 in judeţul Branau nu mai rămasese nici măcar  o singură şi simplă şcoală primară germană  Efectele legii şcolare a lui Albert Apponyi (predecesorul lui Funeriu de la Bucureşti)! De remarcat e ca intre 1890 si 1910, adică pe un interval de 20 de ani, populaţia germană, majoritară,  din judeţ creste cu exact 599 persoane! Apoi, in1920, după statisticile ungureşti mai rămaseră in toata Ungaria 551.624 germani ca în 1930 să mai fie  478.630 germani.  

III. Unde sunt şvabii din Suabia Turcească?

In cartea „NATIONALISMUL RASIAL UNGURESC – Documente “ (Dr. Johann Weidlein  Schondorf , Germania, 1961) partea a II-a  „Războiul de exterminare a germanilor din Ungaria“  Weidlein  citează articolul “Ancheta despre Şvabi“ din ziarul „Nyugat“ (1933) a lui Gyulla Illyes (nn-poet, prozator):

"Transdanubia se află în pericol, toată lumea ştie asta aici (în Branau). . . Ce se întâmplă dacă  Transdanubia,  intr-o  zi, se separa de Ungaria?  Poate că mica bucata care rămâne între Dunăre şi Tisa sa mai  rămână  maghiara? Va avea dreptul de a exista, va fi în valoare, pentru a obţine acest lucru între naţiuni?  Separarea  regiunii Keil (nn-Suabiei turceşti) este o mare pierdere. Se pune  piciorul pe râul Drava şi se răzbate in  acest fel pana in fata Pestei, realizând jumătate din calea de a avea  graniţa cu  judeţul Weisseburg (nn-judeţ la est de tăul Balta - Balaton). ... Împotriva ciumei nu trebuie să ne temem, pentru că acest oraş  (nn- Branau capitala Suabiei turceşti, oraş german, încă  nemaghiarizat complet in 1933)  a fost, probabil, capitala ţării (nn-Suabiei Turcesti) dar niciodată a poporului ... ". Temerile acestui scriitor ungar sunt grăitoare prin ele insele si nu mai trebuiesc comentate.

Originalul in germana: Vernichtungskampf  gegen das ungarlandische Deutschtum

Transdanubien befindet sich in ausserster Gefahr, das weiss hier (in der Branau)  jedermann . . . Was geschieht, wenn Transdanubien eines Tages  von Ungarn abgesplittert wird?  Kann jenes kleine Stuck, das zwischen Donau  und Theiss vielleicht noch erhalten bleibt, noch  madjarisch bleiben?  Wird das eine Daseinsberechtigung haben, wird es der Muehe wert sein, dieses  in der  Reihe der Nationen zu erhalten? Der spaltende Keil²  ist grossartig  wirksam.  Er stemmt seinen Fuss an die Drau und dringt auf diese Weise nach Pest vor, die Haelfte des Weges hat er bereits zurueckgelegt und ist schon an der Grenze des Komitats Weissenburg. Unterwegs wird er von harten, lebenskraeftigen deutschen Inselchen erwartet sie lockern vor ihm den Boden auf. Vor  Pest  muss ,er sich nicht fuerchten, denn diese Stadt war vielleicht die Hauptstadt des Landes, niemals aber die des Volkes  ... '"

IV. De ce s-au maghiarizat şvabii din câmpia Panonică şi din Banat

În 1914 în teritorile administrate de unguri în cadrul monarhiei Habsburgice pentru 1.903.357 germani mai existau 417 şcoli germane elementare. Dintre cele 417 şcoli care foloseau limba germană de predare saşilor din Transilvania, care numărau 234.085 locuitori, le aparţineau 254 de şcoli germane. Ceilalţi 1.669.272 de germani  din restul teritoriilor administrate de unguri, adică Banat, Crişana, câmpia Tisei, Slovacia, Danubia şi Transdanubia aveau doar 163 de şcoli elementare. Explicaţia pentru această situaţie este următoarea: Saşii transilvăneni aveau propia biserică luterană cu episcop ales de congregaţie. Germanii din restul teritoriilor administrate de unguri, mai bine şi corect zis de maghiarizaţi, erau cu puţine excepţii catolici, adică aparţineau unei biserici care nu numai că n-avea caracter german, şi unde primatul era numit de guvernul de la Budapesta, ci mai mult biserica catolică controlată de guvernul ungar a devenit an mijloc de extrem de eficient de maghiariyare a credinciosilor nemaghiarizaţi încă. Astfel se explică, odată mai mult că deşi marea majoritate din cei 1.669.272 de germani erau catolici şi doar un număr infim erau luterani dintre cele 163 de şcoli elementare doar 79 erau catolice. Maghiarizarea şvabilor din Banat şi Sătmar s-a datorat aceleşi biserici, unde maghiarizarea continuă şi acum în mileniu III.

V. Unde e graniţa  etnica romanească la vest?

Pentru teza de doctorat “Câmpia Tisei”. Ştefan Manciulea a depus o muncă stăruitoare timp de 15 ani. Se prezenta în faţa comisiei de la Universitatea Bucureşti, anual, cu  comunicări privind teza de doctorat. Pentru documentare a străbătut pe jos, întreaga zonă a graniţei de vest a României de la Ceremuş la Orşova. În localităţile din stânga Tisei, cerceta şi studia arhive şi biblioteci, pentru strângerea materialului documentar arheologic, istoric şi statistic referitor la trecutul neamului românesc din  Câmpia Tisei. Deznaţionalizarea şi maghiarizarea elementului românesc din zona de vest a vetrei romanilor, mai ales în secolul XIX şi până la l Decembrie 1918, a fost o principala preocupare a cercetărilor tânărului doctorand. Cercetări care s-au concretizat în diferite lucrări ştiinţifice, unele păstrate, altele au fost distruse după anul 1948 de comunişti.  Aceste cercetări i-au adus aprecieri unanime.  În acest sens, redăm o notiţă apăruta în publicaţia „Unirea” Nr. 22 din 31 mai 1930 – despre  Adunarea generală a societăţii de geografie - “... în 23 Mai s-a ţinut la Bucureşti sub prezidiul d-lui general C. Coandă  ... Adunarea generală a Societăţii Regale de Geografie. În afară de chestiunile curente de ordin administrativ, membrii acestei adunări au putut asculta şi două conferinţe deosebit de interesante, dintre care una a pr. Ştefan Manciulea, harnicul profesor de la Blaj, care a vorbit despre “Elementul Românesc la graniţele de apus ale ţării” – Studiul pr. Şt. Manciulea este un răspuns documentat, la propaganda ungurească care a încercat să convingă Europa, că România, n-ar avea nici un drept istoric asupra părţilor apusene ale ţării.”

V. Raspândirea românilor la finele secolului XIX si iceputul secolului XX?

 S-au luat in considerare hărţile lui Kiepert (Berlin 1882), G.Weigand (Leipzig 1890), G.Vâlsan (1911), Maier (Munchen,1918), Alexis Nour (Moldova 1915) si Sabin Manuilă(1930).

Octavian Căpăţină 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL