EDITORIAL

BRAZI  ŞI  PORCI
Maria Diana Popescu, Agero

(sărbătorile de iarnă, varianta 2011-2012,amendată subtil pe ici, pe colo, cu grijă politică)

Repetatele şocuri ale crizei nu ne-au redus la tăcere. Trăim īncă. Am apucat şi acest sfīrşit de an. Buluceală pe şosele, īn pieţe, īn magazine. Toată lumea vrea să cumpere. Nimic folositor īnsă. Parcă nu mai e criză, ci doar sărbători. Bieţii romāni au economisit cīte un bănuţ la ciorap tot anul, ca de Crăciun şi de Revelion să manīnce mai bine. Dacă lucraţi şi nu reuşiţi să ajungeţi īn magazine, drumurile satelor şi ale comunelor arată ca nişte măcelarii īn aer liber. Nu tocmai legal, boltele caselor şi gardurile s-au transformat īn galantare pentru cei interesaţi de carne proaspătă. Porcii sacrificaţi se vīnd pe la porţi sau pe marginea drumului. Pīrliţi, spălaţi, tranşaţi, semi-preparaţi. Vīnzările de carne de porc şi de brazi n-au nicio legătură cu fluctuaţiile burselor din New York, Frankfurt sau Tokyo. Nici cu odaia īn care stă chircită teoria Europei. Supermarcheturile pierd teren īn favoarea tīrgurilor romāneşti cu preparate tradiţionale, amenajate īn centrul oraşelor. Preţuri mari şi aici, dar romānul vrea să mānīnce sănătos, ca pe vremuri. Gospodinele iau cu asalt butoaiele imense din pieţe pentru căpăţīna de varza cu foaia cea mai fină. Crăciunul n-ar fi Crăciun, dacă n-ar sfīrīi cīrnaţii ţărăneşti īn tigaie, n-ar tremura piftia pe masă, dacă n-ar mirosi a sarmale pīnă la colţul străzii şi a cetină de brad īn odaie. Ei, da!, criza trebuie hrănită cu sarmale şi friptură de porc. Traversīnd  flămīndă toată America, bīntuie de trei ani Uniunea Europeană, unde porcii autohtoni ne-au integrat cu şiretlicuri democratice, economice, politice, culturale şi, de ce nu, istorice. „Pomana porcului” romānesc a generat  chiar şi un seminar ştiinţific, „Porkshop - Povestea porcului: teze şi antiteze”, ţinut, pe vremea integrării, la Teatrul Naţional. Ce subiect putea fi cel mai interesant capitol de negociat cu U.E., decīt „porcul”! Savanţi, cercetători şi oameni de ştiinţă au ridicat pofticioşi capacul de pe ceaun, prevenind ţăranul despre hermeneutica crimei rituale asupra porcului, strīns legată de viitorul Romāniei.

Marele alb ştia cīte legi se īnvīrt īn jurul lui, cīte interese de grup şi de stat, cīte şpăgi se dau pentru el. Pe scara importanţei, porcul e stăpīn şi azi, chiar şi peste oameni. Īn jurul lui se coc ordonanţe, legi, angajamente. Tradiţia spune că īn ziua de Ignat, cel care taie porcul trebui să mīnjească un copil pe obraz cu sīngele porcului, ca să fie īmbujorat şi sănătos tot anul. Păgīnism! Etnografii şi folcloriştii consemnează că īn vechime, la solstiţiul de iarnă (21 decembrie), era un lucru obişnuit jertfirea porcilor īn onoarea zeilor, pentru a-i convinge să lase zilele mai lungi decīt nopţile. Īn „Bunul simţ ca paradox” a lui Al. Paleologu, la capitolul despre īnjurăturile din limbile europene, scrie că īnjurătura romānului - „trimiterea la origini” – „este o şansă acordată preopinentului de a reveni īntr-o formă īmbunătăţită”. Īn acest sezon sărbătoresc e posibil să aibă virtuţi terapeutice. Romānii care nu vor avea nici acum pită pe masă, īşi vor aminti printre īnjurături de grohăitorii autohtoni, fiecare unic īn alt mod (la fel ca amprentele digitale), prin rīt, urechi, coadă sau şorici, care au făcut mare dezastru pămīntului romānesc. Nevoiaşii īi vor afurisi, de nu-i mai spală nici apa Iordanului, nici conturile īn euro, īn dolari sau īn franci elveţieni, apoi vor face potecă spre biserici, la icoanele făcătoare de minuni, ştiind că numai de acolo poate veni ajutorul.

Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos a mobilizat īntotdeauna īntreaga suflare omenească. Romānul cu inimă curată, spovedit şi īmpărtăşit cu Cele sfinte după post, trage parcă mai luminat de nevoi sau de grătarele īncinse īntre munţi şi marea de probleme fumegīnde. Credincios tradiţiei creştine, romānul a cultivat de veacuri, ca pe un lucru de preţ, statornicia īn Biserică. Pe de altă parte, căutīnd o cale cognitivă şi emotivă de a īnfrunta prin rugăciune şi milostenie zonele de afecte şi efecte contemporane, a apelat, salvator, la Divinitate, unde nu-i loc pentru īndoială şi nici pentru umbre. Să nu-l pierdem pe Dumnezeu īn această dezordine a lumii! Să fim buni măcar īn ceasul Naşterii, poate numai aşa o minune va ierta Romānia de crima īmpotriva conducătorilor ei, din 25 decembrie 1989. Eu mi-am promis de multe ori să nu mai īndrăznesc, nici īn glumă, oricīt de tare m-ar īncerca dilemele, să mai deschid televizorul de sărbători. Tot aştept o cură de dezintoxicare īn mediul acesta excesiv de poluat de manelişti, de şouri siliconate şi vulgare. Grăbiţi-vă, vă rog, altfel vom rămīne fără valori artistice, fără umor romānesc, fără spectacol cult, fără tradiţii!

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL