Pagina de front | Istorie | Proză și teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate și apeluri

 

 

 

EDITORIAL AGERO

 

Bruxelles-ul salvat de invazia unui măscărici,

sindromul spaimei de ruşi şi Pentagonul

 

Maria Diana Popescu, Agero

 

Cum engleza nu le-a intrat īn cap aleşilor, s-au apucat să īnveţe rusa şi chineza. Cu sau fără americani (şi-au spus īn sinea lor), pīnă la urmă, tot la mīna fratelui mai mare de la Răsărit vom ajunge. De ce să nu-i īnţelegem şi noi? Au provizii īn euro şi dolari, iar acum, prevăzători, vor să facă rost „īn mod cinstit” de niscaiva yuani şi ruble. Ruşii ne-au fost cei mai buni prieteni īn trecut! Nu-i aşa? Īn timpul războiului au comis tot felul de nenorociri prin satele romāneşti. Īşi băteau joc de femei, furau, luau bunuri din case, erau violenţi, relata actorul George Motoi. Sătenii īşi ascundeau īn podul casei fetele şi nevestele tinere din calea violatorilor ruşi īn haină militară. Pe deasupra, ne-au dat tezaurul īnapoi, ne-au dat şi teritoriile, iar noi, nu şi nu! L-au şcolit pe Ilici, primul preşedinte al democraţiei de tarabă. Cum noi nu prea mai avem armată, iar aviaţia militară e īn comă profundă, devine tot mai evidentă opţiunea politrucilor noştri pentru Est. Ceaşescu a avut mai mult curaj să īnfrunte U.R.S.S. decīt aceşti filistini, poltroni sau poate, razvetka. Declaraţia lui Blănculescu referitoare la scutul antirachetă de la Deveselu şi la majorarea numărului de soldaţi americani pe teritoriul Romāniei, este un cartuş orb - o binecunoscută tactică de lansare a unei petarde pe piaţa politică, pentru a ţine mintea presei ocupată.  Īnsuşi, Ţarul Putin oferă motive statelor din blocul estic să se apropie de bună voie de stepa sa. Nu mai pun la socoteală faptul că, de la terminarea Primului Război Rece, liderii occidentali au fost puşi īn faţa unei situaţii fără precedent, ceea ce demonstrează că Vladimir Putin este imprevizibil.

 

Pentagonul nu va recunoaşte niciodată

 

Cu toate acestea, nu se cade să afirmăm că americanii sīnt mai buni decīt ruşii. Armata Unchiului Sam, vestită pentru ravagiile dramatice comise īn lume, are grave probleme  la capete. Inventarul războaielor americane, īn care au ucis fără milă popoare, īl puteţi găsi īn editorialul „Insomniile doamnei Clinton”, http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Insomniile%20doamnei%20Clinton%20de%20MDP.htm

 

Pentagonul nu va recunoaşte niciodată că militarilor americani li se administrează medicamente generatoare de euforie, menită să le uşureze agresivitatea criminală, astfel ca uciderea adversarului (presupus doar de ei) să li se pară firească. La īntoarcere din război li se suspendă tratamentul, obişnuinţa superputerii lor fiind brusc suprimată, aceştia nu se mai pot readapta social, cad īn depresii grave sau boli mintale care īi īndeamnă să ucidă. Iată de ce se cred jandarmii lumii! Studii medicale menţionează, printre alte suferinţe ale militarilor americani, sindromul Vietnam, sindromul Golfului, sindromul Irakian, sindromul Afganistan şi, deloc nou, sindromul spaimei de ruşi. Prin anii ʼ70, cea mai mare teamă a americanului era un eventual atac al U.R.S.S. Acum, S.U.A. īncearcă prin diverse modalităţi să se răzbune pe Rusia pentru palmele īncasate īn cazul Siriei şi al lui Snowden. Revenind la agresivitatea militarilor americani, un nou atac armat a avut loc de curīnd la Fort Hood, statul Texas -  cea mai mare bază militară din S.U.A. Un soldat īnarmat a intrat īn clădirea bazei militare, a deschis focul, apoi a urcat īntr-un vehicul şi a tras din nou cu un pistol automat. A abandonat vehiculul, a intrat din nou īn clădire şi a tras, după care s-a sinucis. Trei oameni au murit şi alţi şaisprezece au fost răniţi grav. Potrivit comandantului bazei, atacatorul īn vīrstă de 34 de ani a participat la misiuni īn Irak īn 2011 şi suferea de „probleme mentale” sau de aşa-numitul „sindrom irakian”. Baza militară Fort Hood a fost şi īn 2009 ţinta unui atac sīngeros, cīnd un fost psihiatru militar american a ucis 13 persoane şi a rănit alte 32.

 

Nu va plīnge prea multă lume după umbra sa

 

Politicienii ruşi nu se īmpuşcă īntre ca americanii īn bazele militare, nu pierd vremea pe la televizor sau pe feisbuc precum ai noştri, ahtiaţi după jocuri de imagine. Probabil, īn secret, Putin pune bazele unui concret acord economico-militar cu China, India şi Brazilia. Deşi devine de temut,  politica Ţarului nu se aseamănă cu hegemonia Unchiului Sam, care vedea Ucraina sub stăpīnirea U.E., jefuită precum Grecia şi Letonia, urmărind īn permanenţă consolidarea dominaţiei sale şi extinderea īn alte hotare ale lumii. A nu se īnţelege că īmi dau lacrimile pentru Putin, Unchiul Sam sau Merkel. Toţi sīnt o apă şi-un pămīnt. Nici după premierul nostru nu lăcrimez īn urma anunţului de retragere din politică postat pe feisbuc: „īn noiembrie, după cīştigarea „ultimei bătălii”, doresc să las locul celor mai tineri, iar eu să mă dedic familiei şi vieţii personale”. Joc de imagine, chestiuni melodramatice, demne de marca reţelelor virtuale. Nu va plīnge prea mult popor după umbra sa.

 

Curat antiromānesc, păgīnismul său

 

De cīnd s-au īnmulţit medicamentele şi ne-au inundat farmaciile, politicienii sīnt tot timpul pe arătură. Dar nu numai ei. Şi unii candidaţi care s-au īnghesuit să prindă un loc īn băncile de la Strasbourg şi Bruxelles ies din tipare şi sīnt o ruşine pentru Romānia. Un exemplu este vrăjitoarea Sultana. Ea se lăuda īn presă că, din postura de parlamentar european, ar avea puterea de a face şi desface viitorul nostru. Ne mirăm că U.E ne tratează ca pe lumea a treia, dar īncurajăm analfabeţi, ciobani, trădători, precum agentul cu sutană, Tökés, reprezentanţi ai altor specii ale naturii, ca să completeze schema Parlamentului European. Minunat mi se pare faptul că Remus Cernea ratează intrarea īn P.E., candidatura sa fiind respinsă de B.E.C. pe motiv că nu şi-a numerotat listele cu semnături. Bruxelles-ul a fost salvat de invazia unui măscărici de clasă, care tot timpul a urmărit să fie īn miezul scandalurilor, susţinīnd, printre păcatele sale, căsătoria īntre homosexuali şi scoaterea religiei afară din şcoli. Curat antiromānesc, păgīnismul său, manifestat īn declaraţii publice oribile precum: „Romānia va fi cu adevărat liberă şi democratică atunci cānd va avea preşedinte o femeie rromă, lesbiană şi atee, pentru că atunci oamenii īnseamnă că vor alege un preşedinte trecānd peste prejudecăţile lor”. Declaraţia spune totul despre Remus Cernea, despre scara sa de valori cu roţile īn sus şi despre faptul că n-ar mai trebui tolerat īn politica creştinului popor romān.

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea)care trebuie contactati si informati in timp util. Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intră sub incidența legii dreptului de autor fiind considerata furt intelectual și va fi pedepsită penal.

 

Din 2015, acces gratuit la internet pentru īntreaga planetă

 

La final, o veste bună! Adevăr sau provocare? Īn 2015, toţi locuitorii planetei vor avea acces gratuit la internet. O echipă de specialişti din cadrul „Media Development Investment Fund” lucrează la un proiect prin care oricine va beneficia de acces gratuit la internet, folosind tehnologiile spaţiale. Sub numele de Outernet, proiectul implică lansarea unor sateliţi īn miniatură, care să orbiteze constant şi să primească datele de la staţii terestre, trimiţīnd semnalul către fiecare utilizator īn parte. Sistemul va funcţiona ca un router, oferind conectivitate nelimitată şi viteză mult mai mare. Lansarea sateliţilor miniaturizaţi „CubeSats” este programată pentru īnceputul anului 2015, scrie „Le Figaro”. Transferul informaţiei se va face prin tehnologia datacasting, care implică folosirea undelor radio īn bandă largă. Īn acest fel, accesul la internet va putea fi oferit către toate dispozitivele dotate cu un modul WiFi. Sateliţii „CubeSats” au ca scop oferirea unei securităţi greu de īncălcat pentru utilizatori, unde nici cenzura informaţiilor nu va putea fi aplicată. Greu de crezut că firmele distribuitoare de internet prin cablu vor rămīne fără obiectul muncii.

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea),  care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 


Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero,  Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu,  Cezarina Adamescu (Rumänien)