Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

Capetele luminate ale României aruncate în anonimat

PROLIFICUL INVENTATOR ŞI OM DE ŞTIINŢĂ,

dr. ing. STELIAN BAJUREANU

Redacţia Agero

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Autor al unui mare număr de invenţii şi inovaţii, înregistrate la O.S.I.M., autor a peste şaptezeci de lucrări de specialitate, unul din cei treisprezece membri ai Consiliului Internaţional de Cibernetică dr. ing. Stelian Bajureanu este membru fondator şi secretar general al Academiei „Ştefan Odobleja” de la Lugano, Elveţia, membru fondator al Academiei Internaţionale de Ştiinţe de la San Marino, membru asociat în Consiliul Ştiinţific al Asociaţiei Internaţionale de Cibernetică de la Namur, Belgia, participant cu lucrări la peste 10 Congrese Naţionale de Cibernetică, 23 de seminarii, 17 Sesiuni ale Academiei României şi 11 Congrese Internaţionale de Cibernetică etc. Redactor la revista „OMU”. Eseuri de filozofia ştiinţei, artei şi estetică, cum este Dicţionarul enciclopedic de consonantică şi cibernetică consonantistă, Editura TIPARG, idem ediţia a doua (2008), în manuscris, 1050 pagini. Pictor, participant la numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale cu lucrări în colecţii din România, Italia, Israel, Germania, Belgia, Olanda, Franţa, Statele Unite ale Americii, Spania etc.

Stelian Bajureanu s-a născut la 4 iunie 1934 în satul Horodiştea (fosta CARSIDAVĂ din Geografia lui Ptolemeu), Comuna Păltiniş din judeţul Botoşani. Consătenii îi zic „Stelucă al Mădălinei”. Tatăl său llie Bajureanu (1905-1992) fiu de ţărani care se trag din răzeşii Bajureni de la Bjura (Norocoasa), sat de pe malul Prutului, şi care au fost scribi la Curtea lui Alexandru cel Bun. Era un neîntrecut pescar, horticultor, cioplitor în lemn, împletitor de nuiele şi ţesător de rogojini, A făcut armata la Jandarmi. Era un neîntrecut dresor de câini. A fost ordonanţă la un general de jandarmi. Toţi Muşatinii care aveau treburi la Cernăuţi, Hotin, Lipcani sau Bălţi, totdeauna înnoptau la Casa Domnească din Bajura unde aveau siguranţă maximă. Mama (1909-1983) sa Maria, Magdalena fiică de ţărani dintr-o familie cu „copii minune” cum au fost Mihai Grigoraş, fratele ei, care a făcut liceul în patru ani cu Decret Regal şi facultatea cu bursă „Adamachi” şi verii ei drepţi, Visarion Sănduc, care a absolvit trei facultăţi: Comerţul, Dreptul şi Filozofia şi pictorul Ion Moraru. Tatăl ei a fost un lemnar şi fierar iscusit, cu şapte clase la „adulţi”, care făurea, cu mare artă, totul de la linguri, mobile, căruţe, case la morile de apă de pe Prut şi la cele de vânt de pe holmurile învecinate. De la acest bunic, Stelucă fiind student la 16 ani, a învăţat că „cineva când nu poate face ce facem noi ne critică” şi că „ însuşirea definiţiei criticii şi autocriticii dată de marele Stalin ca armă de îndreptarea greşelilor” este, sigur, un semn că te ai molipsit de „Ciumă Roşie”. Mama cunoştea tabla înmulţirii rapidă pe degete, avea o memorie uriaşă şi o voce de privighetoare. Ştia toate poveştile, cântecele, urăturile din bătrâni. şi cele mai frumoase poezii ale marilor noştri poeţi. Era tare mândră că Eminescu a cules cântece şi urături din satul nostru poposind la Curtea Veche a Văseştilor. Era o mare coloristă, alegătoare de scoarţe, ţesătoare, cusătoreasă de cămăşi şi catrinţe, croitoreasă şi o neîntrecută legumicultoare şi iubitoare de flori. Crezul bunicilor şi a părinţilor lui era că cea mai mare avere a unei familii este cinstea şi după aceea copiii ei. Stelian Bajureanu a studiat la şcoala primară din satul natal. A avut învăţătoare pe celebra Zamfira Breha (fostă Dimitriu) care a avut cei mai mulţi absolvenţi de liceu şi de facultate, dintre elevii ei, în Nordul Moldovei şi Bucovina. Fapt pentru care a fost decorată. După tradiţia locului fetele vrednice şi frumoase doreau să se căsătorească cu băieţi isteţi din Herţa. Dacă aveau noroc de copii ageri aceştia aveau dreptul să urmeze, gratuit, liceul „Anastasie Başota”, cel mai scump şi bun liceu. privat, din Moldova cu profesori francezi, englezi, nemţi şi italieni. În afară de copiii buni la învăţătură din Herţa mai erau selectaţi ca bursieri copiii ţăranilor şi orăşenilor, de jos şi de mijloc, din Moldova şi Bucovina care „ştiau tabla înmulţirii şi să citească” înainte de a merge la şcoala primară. Cum Herţa a fost ocupată de membrii PCR cu banderole la mâni şi predată sovieticilor Stelian Bajureanu fiind respins la vizita medicală pentru a urma o şcoală profesională CFR i-a folosit dosarul „Herţa” pentru a fi primit la un examen de bursă la liceul „Grigore Ghica Vasile Voievod” din Dorohoi, după o lună de la începerea cursurilor. A câştigat bursa, după Scarlat Vasile, fiul un boier care avusese trei mii de hectare de pământ (după împroprietărirea lui Cuza şi rămase cu 50 de hectare după a cea a lui Faliboga), şi Brănişteanu Mircea fiul celui mai bogat medic din Dorohoi, cu nota 10.

Este absolvent al Institutului Politehnic din Iaşi, Facultatea de Electrotehnică. Este doctor în ingineria electrică cu o teză care de fapt este prima (1975-2000) cibernetică (din lume!) reală, deterministă, consonantistă (a regimurilor esenţial discontinui dar armonice, dinamogene, forţate, rezonante, fără autoreglare şi cu «un dram de inteligenţă creativă», dominante în natură), odoblejiană, modernă, disjunctă în raport cu prima cibernetică (din lume) americană (1948) fictivă, nedeterministă americană a regimurilor continui, staţionare, libere, nerezonante, cu autoreglare consonant ireversibile «numai cu inteligenţă de rutină» şi, practic, inexistente în natură), clasică, care sub pretextul obiectivismului, pozitivismului şi antipsihologicismului american a fost „creată” pentru a ascunde şi desfiinţa consonantica – operă unică în lume – împreună cu suratele ei ulterioare: teoria clasică a sistemelor, bionica şi diferite histologii. Este interesant că cibernetica odoblejiană a lui Bajureanu (1975-2000), nu are practic, nimic în comun (nici în clin nici şi nici în mânecă) cu cibernetica americană, prima (1948) cibernetică din lume! Dar, este verificată de CONSONANTICĂ fiind o parte introductivă a ei. Asemănarea dintre autorii ciberneticii americane Rosenblueth şi Wiener, şi Bajureanu este că toţi trei au scris-o, după studiul aprofundat al psihologiei consonantiste şi cu aceasta pe masa de lucru. Deosebirea este că americanii nu au avut consilierea lui Ştefan Odobleja şi cibernetica lor nu a fost verificată de acesta. O altă deosebire este că Bajureanu n-a scris-o pentru a ascunde consonantica lui Odobleja ci pentru a o întregi ca o parte introductivă. De asemenea ea n-a fost scrisă contra unei sume colosale de bani sau pentru a obţine un Premiu Nobel ca şi cei ce au furat patentul insuliei profesorului Nicolae Paulescu.

DESCOPERIRI ŞI INVENŢII în inteligenţa artificială de rutină, programabilă, ‘moartă’ (clasică, actuală) şi în cea creativă, autoadaptabilă, ‘vie’ (consonantistă, a viitorului apropiat). A proiectat şi realizat, la scară industrială (Întreprinderea de Aparate de Măsurare şi Control Otopeni) termocuple de zonă. Indicatoare de sarcină şi apăsare pe sapă (drilometre) pentru sarcina 400 tone la cârlig (8000 metri adâncime); cu perspective de a realiza drilometre pentru sarcini de 600 tone la cârlig (12000 metri adâncime). Ştanduri de probă, de 1600-2500 danN/cm2, pentru oţeluri folosite la sondele de mare adâncime. Membrane de rulare din elastomeri şi metale pentru industria petrolieră. A inventat şi experimentat regulatoare directe tehnologitronice şi regulatoare indirecte consonant reversibile, debitmetre (cu ajutaj „paraşută”) liniare pentru orice fel de fluide inclusiv transportul pneumatic şi noroi de foraj, umidometre pentru gaze, aparatură pentru încercări fizico-mecanice ale polietilenei etc. A descoperit noi criterii de stabilitate şi calitate pentru sistemele automate reale (cu „zestre”) esenţial discontinue ţi fără autoreglare. De asemenea a dat definiţia valorii estetice a creaţiilor omeneşti, alături valoarea lor economică. A definit pertinent marea simplitate şi aria de utilizare a creaţiilor noastre. Este cazul formulei abaterii reale, maxime de reglare bipoziţională a unei bucle directe de stabilizare (vedeţi articolul CRITERII DE CALITATE din dicţionarul de consonantică şi cibernetică consonantistă) pentru care Stelian Bajureanu a cheltuit mai mult timp decât pentru restul creaţiilor sale. La această formulă nu s-ar fi ajuns niciodată fără insistenţele stăruitoare ale profesorului Ion Curievici şi la întâlnirea lui Stelian Bajureanu cu Ştefan Odobleja şi al său oval al efectelor.

RedacţiaAgero

II. LISTĂ DE LUCRĂRI

1. Împreună cu A. BĂLĂCESCU, M. EPURE, I. BURLACU, Elemente şi sisteme automate pneumatice, Editura tehnică, Bucureşti, 1967.

2. Descrierea invenţiei nr. 66409, RO, Cerere nr. 74988, Inr. 01.06.1973, Publ.15.12.1988, Int. Cl. G05 D7/06, Schemă de reglare pentru menţinerea automată a rapoartelor prescrise dintre mai mulţi parametri. Combinatul Petrochimic Piteşti, RO, (3 p.). Depusă ca inovaţie în 1964.

3. Împreună cu A. MOGA, Determinarea caracteristicilor statice la reactoarele pentru fabricarea acrilonitrilului prin procedeul amonoxidare a propilenei în pat fluidizat, Academia R.S. România, Comisia de automatizare, Simpozionul: «Metodici experimentale de identificarea proceselor industriale», Bucureşti, 22-23 noiembrie 1973.

4. Împreună cu N. NECULA, Alegerea instalaţiilor de automatizare pentru coloanele de rectificare în funcţie de caracteristicile statice şi dinamice, Academia R.S. România, Comisia de automatizare, Simpozionul: «Metodici experimentale de identificarea proceselor industriale», Bucureşti, 22-23 noiembrie 1973.

5. Criterii de stabilitate cunoscute pentru sisteme de reglare automată, Referat pentru doctorat, specialitatea: Automatizări în industria chimică. Conducător ştiinţific Prof. Univ. emerit Ion Curievici, Institutul Politehnic Iaşi, 17 mai 1974.

6. Metode de ameliorarea stabilităţii sistemelor de reglare automată. Referat pentru doctorat, specialitatea: Automatizări în industria chimică. Conducător ştiinţific Prof. Univ. emerit Ion Curievici, Institutul Politehnic Iaşi, 25 mai l974.

7. Metode de ameliorarea stabilităţii sistemelor de reglare automată. Teză pentru doctorat, specialitatea: Automatizări în industria chimică. Conducător ştiinţific Prof. Univ. emerit Ion Curievici, Institutul Politehnic Iaşi, 1974. Teză respinsă de toţi membrii comisiei de doctorat în afară de conducătorul ştiinţific – Ion Curievici – întrucât nu agrea şi nu folosea teoria ciberneticii clasice americane pentru a consfinţi descoperirile şi invenţiile (privind inteligenţa artificială) proprii şi în colaborare.

8. Metode inginereşti de ameliorare a stabilităţii şi calităţii sistemelor de reglare automată, Teză de doctorat. Specialitatea : Automatizări în industria chimică. Facultatea de Chimie industrială. Conducător ştiinţific, Prof. Univ. Emerit, Ion Curievici. Institutul Politehnic Iaşi, 1975. Teză refăcută după ce l-am cunoscut pe dr. Ştefan Odobleja şi am citit Psihologia consonantistă. Astfel, folosind ovalul efectelor a lui Ştefan Odobleja am reuşit să explic, pe bazele consonanticii, toate conceptele şi formulele mele (respinse de întreaga comisie de doctorat pentru că infirmau teoria lui Wiener, Roseblueth, Bertalanffy, Heynert etc. în afară de conducătorul ştiinţific Ion curievici) privind stabilitatea şi calitatea sistemelor automate inclusiv modelarea sistemelor bipoziţionale pentru care am cheltuit peste două treimi din munca mea de creaţie. Aceasta este cibernetica consonantistă odoblejiană, verificată şi botezată astfel de Ştefan Odobleja creatorul consonanticii. Aceasta este prima (1975-2000) cibernetică (din lume!) reală, deterministă, consonantistă (a regimurilor esenţial discontinui dar armonice, dinamogene, forţate, rezonante, şi cu «un dram de inteligenţă creativă», dominante în natură), odoblejiană, modernă. Această cibernetică odoblejiană, din 1975-2000, nu are practic, nimic în comun (nici în clin nici şi nici în mânecă) cu prima (1948) cibernetică (din lume!) fictivă, nedeterministă americană (Rosenblueth-Wiener, a regimurilor continui, staţionare, libere, nerezonante, consonant ireversibile «numai cu inteligenţă de rutină» şi, practic, inexistente în natură), clasică, prima din lume, care sub pretextul obiectivismului, pozitivismului şi antipsihologicismului american a fost „creată” pentru a ascunde şi desfiinţa consonantica.

9. Termocuple de zonă pentru măsurarea temperaturii în reactoare, Consfătuire de lucru organizată de Institutul Central de Fizică, Centrul Naţional de Fizică, Bucureşti, 2-3 iulie 1976.

10. Împreună cu C. BUDA, A new Approach to the Theory of Systems. International Conference on Information Sciences and Sistems, Patras, Greece, 19-24 August, l976. Published in Proceedings of The First International Conference on Information Sciences and Systems, Vol. 2., Applications and Research in Information Systems and Sciences. p. 562-566.

11. Descrierea invenţiei nr. 74734, RO. Cerere 94350, Înr. 14.06.1978, Publ. 16.02.1980, Servomotor pneumatic, Combinatul Petrochimic Piteşti, RO, (5 p.).

12. Corespondenţa cu acad. Ştefan Odobleja, 1974-1978. În manuscris şi …

13. Corespondenţa primită de Ştefan Odobleja, Arhivele Statului Drobeta Turnu-Sevein,

14. Corespondenţa trimisă de Ştefan Odobleja, Arhivele Statului Drobeta Turnu-Sevein,

15. Moştenirea Odobleja, în ŞCOALA MEHEDINŢIULUI, nr. IV-V, Drobeta Turnu-Severin, 1979, p. 121-123.

16. Împreună cu C. BUDA, An application of Bajureanu-Buda-Curievici (BBC) Criteria at the ON-OFF Control Systems. Fourth International Congress of Cybernetics and Systems and the Society Progress (in ro), Editura politică, Bucureşti, 1980.

17. Ştefan Odobleja – Creatorul de fapt şi de drept al ciberneticii teoretice generalizate, în MEHEDINŢI ISTORIE ŞI CULTURĂ, vol. II, Drobeta Turnu-Severin, 1980, p. 605-610.

18. Descrierea invenţiei nr. 78141, RO. Cerere nr. 101586, Inr. 03.07.1980, Publ. 30.01.1982, Int. Cl. G21 C17/06, Instalaţie automată pentru încercări la iradiere. Institutul de Reactori Nucleari Energetici Piteşti, RO. (4 p.).

19. Descrierea invenţiei nr. 80782, RO. Cererea nr. 102945, Inr. 25.12.1980, Publ. 28.02.1983, Int. Cl. G05 B11/18, Regulator secvenţial. Întreprinderea de Elemente Pneumatice şi Aparate de Măsurare, Bârlad, RO. (26 p.).

20. Concepţii şi tehnici noi în cibernetică şi cibernetica sistemelor tehnice, Al 2-lea Simpozion naţional de ingineria sistemelor şi cibernetică industrială, Institutul politehnic Bucureşti, 19-21 decembrie 1980.

21. Conceptual Unification in Cybernetics and Structure of System Theory, Fifth International Congress of Cybernetics and Systems of W.O.G.S.C., Mexico-City, August 17-22, 1981.

22. Cybernetics, Consonantal Psychology, Unifying Science or Consonantics?. The 16th International Congress of History of Science, Bucureşti, August 26 - September 3, 1981.

23. Propunere de ameliorare a “Vocabularului dr. Robert Mantz”, Simpozionul Naţional de Cibernetică, Academia RS România, Comisia de Cibernetică, Bucureşti, 1 - 3 octombrie 1981.

24. Psihologia consonantistă şi cibernetica, Simpozionul naţional de cibernetică, Academia Republicii Socialiste România – Comisia de cibernetică, Bucureşti, 1-3 octombrie, 1981.

25. Cibernetica generalizată şi Esperanto, Simpozionul Cibernetica, Esperanto, Interlingvistica, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice, organizat de Universitatea Braşov şi Colectivul Esperanto Interlingvistică a Centrului de ştiinţe sociale şi politice, Timişoara, Braşov, 24 noiembrie 1981.

26. Ştefan Odobleja, fondatorul ciberneticii generalizate şi al logicii fizice, în MEHEDINŢI CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE, VOL. IV-V, Drobeta Turnu-Severin, 1982, p. 411-423.

27. Consonantica Generalizată, Masă rotundă Lugoj (26-27 iunie 1982),

Editrice Nagard, Paris – Roma – Montreal – Pelham N.Y., 1982, p. 47-51.

28. Ştefan Odobleja, fondatorul ciberneticii generalizate şi al logicii fizice, în MEHEDINŢI CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE, VOL. IV-V, Drobeta Turnu-Severin, 1982, p. 411-423.

29. Concluzii, Masă rotundă Lugoj (26-27 iunie 1982), Editrice Nagard, Paris – Roma – Montreal – Pelham N.Y., 1982, p. 109-110.

30. Sequential Control Conformable with Ştefan Odobleja’s General Cybernetics (Consonantics). The 10th International Congress on Cybernetics, Section 1, Symposium I, Namur, Belgium, August 22 - 27 1983. Published both in The Congress Proceedings and in Cybernetics Academy Odobleja’s News Letter (Milano, No. 4, 1983, p. 4 -13) too.

31. Cibernetica integrală a dr. Ştefan Odobleja, Actele Simpozionului Internaţional «ŞTEFAN ODOBLEJA» (Lugoj, 22-24 octombrie, 1982), Editrice Nagard, Lugoj – Paris – Roma – Madrid – Montreal – Peham N.Y., 1983, p. 33-45.

32. împreună cu G. NEAGU, L. CONSTANTIN, I. SPĂTARU, Descrierea invenţiei nr. 86392, RO. Cerere 110160, Înr. 25.02.1983, Publ. 28.02.1985. Int. Cl. G05 D16/06, Regulator direct de presiune. Institutul de Reactori Nucleari Energetici Piteşti RO. (4 p.).

33. Modelarea sistemelor cibernetice economice pe baza legilor şi claselor dr. Ştefan Odobleja, Al 4-lea Simpozion de modelare a proceselor de producţie, organizat de Academia de Ştiinţe economice, Academia R.S. România şi Institutul Central de Conducere şi informatică, Bucureşti, 26-28 mai 1983.

34. Dispozitiv de rotire pentru testul rotaţional de cădere de presiune (pe trenurile de fascicule de combustibil nuclear), Proiect nr. 458/iulie 1983, Institutul de Reactori Nucleari Energetici Piteşti.

35. Descrierea invenţiei nr. 92354, RO. Cererea nr. 113734. Înr. 28.02.1984, Publ. 31.08.1987, INt. Cl. G05 B11/18, Regulator ciclic alternant. Institutul de Reactori Nucleari Energetici Piteşti, RO. (4 p.).

36. Împreună cu G. NEAGU, Descrierea invenţiei nr. 87481, RO. Cerere nr. 114619, Înr. 22.05.1984, Publ. 30.08.1985, Int. Cl. F15 B08/02. Dispozitv de compensare pentru prese de combustibil nuclear, Întreprinderea de maşini unelte Suceava, RO. (5 p.).

37. Descrierea invenţiei nr. 90368, RO. Cerere nr. 114618, Înr. 22.05.1984, Publ. 30.09.1986, Int. Cl. G01 F1/05. Ajutaj paraşută plat pentru dispozitive de măsurat debite, Institutul de Reactori Nucleari Energetici Piteşti, RO, (2 p.).

38. Traductoare cu ajutaj paraşută pentru Trustul Petrolului Piteşti (apă sărată, ţiţei, noroi de foraj, gaze de sondă şi abur). Proiect Nr. 373/iulie, 1984, Institutul de Reactori Nucleari Energetici Piteşti.

39. Debitmetru cu ajutaj paraşută pentru Trustul Petrolului Piteşti, Manualul de instrucţiuni MI 373 (Contract 716/84), 1985, Institutul de Reactori Nucleari Energetici Piteşti.

40. Descrierea invenţiei nr. 94554. RO. Cerere nr. 122428. Înr. 04.03. 1986, Publ. 30.05.1988, Int. Cl. G01 F1/05, G01 F1/78. Debitmetru masic, Întreprinderea de Traductoare şi Regulatoare Directe Paşcani, Judeţul Iaşi, RO. (6 p.).

41. Determinism şi informaţie, Al Doilea Simpozion de Cibernetică şi Consonantică: „Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei contemporane”, organizat de Academia R.S. România, Filiala Iaşi, Iaşi 13-14 iunie 1986, Publicat în Cybernetics Academy Odobleja’s News Letter No. 13, 14 şi 18, Milano, 1988.

42. Arta de a defini şi Consonantica, Al Doilea Simpozion de Cibernetică şi Consonantică: „Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei contemporane”, organizat de Academia R.S. România, Filiala Iaşi, Iaşi 13-14 iunie 1986.

43. Eductor de amestec Dn 50 mm pentru rezervoare colectoare şi omogenizare afluenţi radioactivi, Proiect nr. 1-5-70899-07-371C/iulie 1986, Institutul de Reactori nucleari Energetici Piteşti.

44. Psychological and Statistic Information, The Third International Congress INTERKIBERNETIC’87 of The World Association of Cybernetics, Computer Science and System Theory, Tarragona, Spain, Sept. 15-18, 1987.

45. Ştefan Odobleja’s Consonantal Psychology and Cybernetics, Cybernetics Symposium XIII, Namur, Belgium, August 21-25, 1989.

46. Jumătate de secol de la apariţia Psihologiei Consonantiste a dr. Ştefan Odobleja, Şedinţă jubiliară a Academiei R.S. România, Bucureşti 1989.

47. Metode inginereşti de ameliorare a stabilităţii şi calităţii sistemelor de reglare automată, Conducător ştiinţific, Prof. Univ. dr. ing. Ştefan Ungureanu, Facultatea de Chimie industrială a Universităţii Politehnice „Gheorghe Asachi”, Iaşi, 1998.

48. Contribuţii la studiul sistemelor electronice de măsurare şi reglare automată, Teză de doctorat, Conducător ştiinţific, Prof. Univ. dr. ing. Emil Sofron, Catedra de electronică, Facultatea de Electronică şi Electromecanică a Universităţii din Piteşti, Piteşti 2000. Aceasta-i forma finală sub care s-a publicat prima (1975-2000) cibernetică (din lume!) reală, deterministă, consonantistă (a regimurilor esenţial discontinui dar armonice, dinamogene, forţate, rezonante, şi cu «un dram de inteligenţă creativă», dominante în natură), odoblejiană, modernă.

49. Consonantal electronic whither? In METROLOGY, MEASUREMENT SYSTEMS QUALITY ENGINEERING, Piteşti University, First Number, Piteşti, 2002.

50. Postmodernismul şi filozofia esteticii consonantiste, în VOLUMUL OMAGIAL AL CENACLULUI LITERAR „LIVIU REBREEANU” LA 55 DE ANI, Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 2004, p. 42-47.

51. The Bases of Consonantal Electronics. In SCIENTIFIC BULETIN Series: Electronics and Computer Science, Number 5, Vol. 1/2005, University of Piteşti.

52. Dicţionar enciclopedic de consonantică şi cibernetică consonantistă, Editura TIPARG, Editor: S.C. MOBIL INDUSTRIAL AG. S.R.L. (www. mobilindustrial.ro) – Piteşti, 2006.

53. Gramatica Consonantistă, împreună cu G..BACIU şi ION C. HIRU, Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 2(14), Februarie 2008, p. 3-4.

54. Gramatica Consonantistă, lecţia 1, Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 3 (15), Martie, 2008, p. 10.

55. Adjectivul, lecţia 2, Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 4 (16), Aprilie, 2008, p.

56. Diviziunea adjectivului, lecţia 3, Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 5 (17), Iunie, 2008, p. 3.

57. Recenzie a romanului, TIMP DE PTIMĂ a scriitoarei Aurelia Corbeanu, Revista PIETRLE DOAMNEI, Anul II, NR. 5 (17), Iunie, 2008, p. 4.

58. Reversibilitatea (inteligenţa creativă) adjectivului, lecţia 4, Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 7 (19), Iulie 2008, p. 6.

59. Cum am ajuns la consonantică şi cibernetica odoblejiană, Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 7 (19), Iulie, 2008, p. 10.

60. Dramul de inteligenţă creativă a părţilor de vorbire (adjectivelor!), lecţia 5, Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 8 (20), August , 2008, p. 8.

61. Recapitularea memoratelor sau a staţionarelor părţilor de vorbire, lecţia 6, Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 9 (21), Septembrie, 2008, p.

62. Ceva în plus despre înţelesul de sine stătător al conjuncţiilor, lecţia 7, Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 10 (22), Octombrie, 2008, p.

63. Secretul secretelor gramaticii consonantiste, lecţia 8, pregătită pentru Revista PIETRELE DOAMNEI, Anul II, NR. 10 (22), Octombrie, 2008, p.

64. C. BUDA, S. BAJUREANU, Engineering stability of automatic control systems. Seminar of systems theory and applications; organized by the universites from Bucureşti and Braşov and The Central Institute of Mathematics. Braşov, August 31 – September 02 1973. Publshed in Oficial Bulletin of information and documentation in political and social sciences, Bucureşti, May 1974, p. 152-160.

65. C. BUDA, S. BAJUREANU, Criterii informaţionale de stabilitate şi calitate pentru sisteme de reglare. Studii şi cercetări de mecanică aplicată. Academia RS România, Bucureşti, nr. 2, Tomul 34, 1975, p. 179-183.

66. C. BUDA, S. BAJUREANU, Informational Random Methods for Analysis and Synthesis of Technical Cybernetics Systems, in Modern Trends in Cybernetics and Systems (Proceedings of The Third International Congress of Cybernetics and Systems, Bucharest, August 25-29, 1975), Springer Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, Vol. II, 1977, p. 793-803.

67. M. TOADER, S. BAJUREANU, Metodă şi aparatură pentru determinarea conţinutului de O2 în apa din autoclavele pentru încercarea la coroziune a oţelurilor folosite în tehnologiile nucleare. Consfătuire de lucru organizată de Institutul Central de Fizică, Bucureşti, 2-3 iulie 1976.

Membru al Ligii Scriitorilor din România.

Comentarii de la cititori

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)