|
|
|
|
            |
|
EDITORIAL
CAPITALISMUL, DRAGOSTEA MEA Maria Diana Popescu, Agero
Īnălţare şi prăbuşire. Avea dreptate cel care, deznădăjduind, ne implora: Rugaţi-vă să nu vă crească aripi! Iată, aripile uriaşe, lungite īn mod violent, s-au frīnt. La fel ca orice orīnduire socială, capitalismul este şi el supus dispariţiei. Apetitul lui vital de la borna prezentului nu-i decīt o presimţire tulbure a sfīrşitului. Realitatea a devenit vizibilă pentru omul obişnuit, acum, īn situaţiile de criză manifestă ale omenirii, cīnd a luat īnfăţişarea tragicului. Capitalismul - dragostea mea - va muri zīmbind publicitar, dar va muri. Stricăciunile lăsate īn urmă vor da de furcă generaţiilor, care vor trebui să adune cioburile istorie, să le lipească la loc, ca pe un papirus vechi găsit īntr-un zid antic. Capitalismul, ca reprezentare impusă vieţii reale, nu-i decīt o negaţie a ordinii sociale, economice şi divine, care a conferit individului iluzia libertăţii, cīnd de fapt a semnat un contract cu servituţile şi cu efectele sale distructive. Capitalismul, cel care părea să asigure triumful omului asupra timpului şi a morţii, metaforic vorbind, a deformat aproape toate percepţiile, făcīndu-le oarbe la disfuncţiile dramatice, care au desprins omul de valorile reale. S-a dovedit a fi o farsă acceptată īn momentele debusolante ale aşa-ziselor eliberări ale popoarelor, benefice doar amorezaţilor de putere, corupţie, şantaj şi războaie de supremaţie.
Purtătorii de măşti ai puterilor mondiale, care īncă mai conduc acest tip de societate, sīnt īntruparea unui model uzurpator, sīnt simbolul şi avertismentul lumii pe dos. Stăpīnirea prin detronare morală e la fel de provizorie ca şi cea asupra vremii propriu-zise, ce-şi continuă acţiunea erodantă. Economistul Robert Heilbroner afirma: Capitalismul s-a prăbuşit pentru că a generat şi a īntreţinut instabilitatea pe care o anticipa chiar Marx. Un lung şir de crize economice din ce īn ce mai severe, agravate de flagelul războaielor, au nimicit īncrederea claselor inferioare şi mijlocii īn sistem. Lipsa de flexibilitate, aservirea faţă de interesul imediat al puterilor lumii a şubrezit şi democraţia europeană. Privind īn urmă, vom observa cu cītă tenacitate sumbră au mers unele popoare chiar pe făgaşul despre care Marx spunea că avea să le ducă la pierzanie.
Conştiinţa clasei politice nu se va schimba uşor. Nici īn lume, nici la noi. Poate doar īn cazul īn care apar, din rīndul generaţiei tinere, purtători genetici ai conştiinţei. Luptele pentru putere şi privilegii financiare au īntunecat şi minţile aleşilor noştri. Prea uşor au conectat ţara la cumsecădenia respiraţiei artificiale a F.M.I-ului. Protestele par inutile, nici măcar instituţiile de presă nu mai sīnt īn mod deschis luări de poziţie critică, ci mai degrabă pīrghii de distanţare a adevărului de realitate. Dincolo de aceste considerente stīnjenitoare, o privire aruncată de līngă noi societăţii, furnizează imaginea clară a codurilor de manipulare: şocurile vizuale ale uriaşelor ecrane publicitare cu mesaje scurte, care solicită intelecţie instantanee, operīnd cu imperative, simboluri şi imagini paranoide. Cu toată aparenta lor necesitate, reclamele la prezervative, bere şi figuri de politicieni, populează violent peisajul urban, cu intenţia sedimentării īn conştiinţa receptării a unor mărfuri şi biografii de consum, īn jurul acestor interacţiuni formīndu-se clasa naivilor consumişti.
Am īncercat cu modesta pricepere să vin mereu cu versiuni ipotetice, pe līngă greutatea celor aruncate programatic pe piaţă. Pentru că adevărul, cu precădere cel istoric, a fost ştrangulat de fire invizibile chiar la noi acasă. Pe līngă faptul că din manualele şcolare au dispărut aproape cu totul lecţiile de istorie adevărată, nimănui nu-i trece prin cap că şi unii cercetători ai trecutului i-au devenit complici, falsificīnd. Şocul este extraordinar cīnd afli din alte surse sigure că, pe līngă faptele istorice arhicunoscute, istoria ascunde dosare de trădări odioase, lipsite de onoare şi de dragoste de ţară, tratate şi īnţelegeri īncălcate, dorinţa de a obţine puterea şi de a o menţine cu orice preţ. Toţi observatorii atenţi şi cinstiţi pot ajunge la concluzia că politica practicată după 1989 a constituit startul involuţiei evoluţiei noastre şi īnrobirea răbdătorului popor, mereu supus şi uşor de manipulat. De minunatele lui trăsături de caracter au profitat şi profită şi azi adevăraţii cai troieni.
Maria Diana Popescu, Agero
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
