|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
CARACTÉRUL ROMĀNESC, VOCAŢIE A ĪMPĂCĂRII GENERALE
Maria Diana Popescu, Agero
Nu vă mīniaţi dacă şi de această dată revin la timpurile de līngă noi. Omenirea se află, evident, īn penumbră, īncă nu a dispărut mirosul prafului de puşcă, nici praful marii prăbuşiri economice mondiale nu s-a īmprăştiat. Niciodată ca acum nu s-au pomenit mai mulţi falşi profeţi despre trecut, prezent şi viitor, mai multă minciună, mai multă pierzanie şi distrugere, mai multă nesiguranţă ca īn mileniul acesta al progresului, al tehnicii, al civilizaţiei, al ignoranţei de masă şi al īnstrăinării īn masă. Prin urmare, multe categorii sociale resimt forţa uniformizatoare a globalismului, dar tot atīt de mulţi au posibilitatea să stea cu mīinile īncrucişate şi doar pentru divertisment o fac pe-a vitejii cīnd li se iveşte ocazia. Şi īncep să īndemne poporul la muncă, la acţiuni folositoare. Uite-aşa, din senin, poporul e vinovat că piaţa locurilor de muncă a intrat de tot la apă, că nu mai există producţie romānească. Īncercaţi īnsă, domnilor, să faceţi voi primul pas spre crearea de noi locuri de muncă. Nu ne arătaţi indicatorii din scripte care frizează cinismul cel mai necuviincios. Arătaţi-ne un şantier care construieşte case accesibile pentru generaţia tīnără, nu moluri şi super-marcheturi. Treziţi-ne interesul pentru lucrul bun, lăsaţi-ne să-l facem noi. Voi, decizionalii, puneţi măcar īn mişcare politici economice care să nu constituie sursă de caricatură. Sīnteţi sau nu īn stare de aceasta, domnilor pricepuţi la promisiuni şi proiecte, la cuvīntări şi īndemnuri la vot?
Dacă electoratul este nemulţumit, dacă nu are mijloace să-şi exprime nemulţumirea, nu trebuie să se ajungă la concluzia nedreaptă, ofensatoare, că nu are conştiinţa propriei sale demnităţi. De aceea uneori sīntem apreciaţi īn afară ca un stat de nişă, suntem con/strānşi cu uşa de organismele europene, sīntem bombardaţi cu sentinţe, iar romānul, se ştie din istorie, nu a fost nici milog, nici laş, dar a fost mereu traumatizat... iar acesta echivalează cu sinuciderea socială. Europenii merg spre unul şi acelaşi ideal, zic ei, īnsă toţi se rup unii de alţii cīnd e vorba de identificarea propriilor interese, ale intereselor strategice. Atunci statele devin intolerante unele faţă de altele, abătīndu-se de la idealul comun, īn care daţi-mi voie să nu cred. Iată de ce vă rugam la īnceput să nu vă mīniaţi. Eu nu mai dau crezare unor erezii care ni se flutură pe deasupra capetelor, cīnd nevoie ar fi (şi ar fi de ajuns ca īnvăţătură pentru vremurile noastre) de o singură mare lecţie de morală creştină, pentru că partea cea mai solidă şi, poate cea mai importantă moştenire a omului, care nu şi-a pierdut valabilitatea, este credinţa. Dacă tot am amintit despre o moştenire de seamă a umanităţii, la antipod, un prieten īncerca să-mi explice cum că degringolada socială, economică şi politică este trista noastră moştenire... Sintagma trista noastră moştenire este deja īmbătrīnită şi apoi... fiecare popor īşi are conducătorii pe care īi merită. Iar o ţară, cu moştenirile ei, se vede mai nou ca un produs media. Dacă are īn dotare diplomaţi buni de vicleni o poate scoate la mezat pe pieţele internaţionale. Mă refer la diplomaţii de carieră, care să nu vorbească īn nume propriu, ci īn numele poporului şi pentru popor. Publicitatea pozitivă este foarte importantă pentru ţară, pentru că poate asigura vizibilitatea necesară şi benefică. Īn absenţa publicităţii, nu putem fi cunoscuţi decīt prin fotbal şi prin actele antisociale de care se face uz din belşug īmpotrivă-ne, iar dacă nu este cunoscută ca o forţă morală şi politică, o ţară este un teritoriu şters, necesar tranziţiei īndelungate, tranzacţiilor şi tranzitărilor de tot felul. Nu putem vorbi de forţa unui stat dacă nu o construim şi prin intermediul imaginii.
Vrem, nu vrem, Romānia trebuie să se alinieze la standardele occidentale, trebuie să se adapteze la piaţa viitorului. Marketingul de ţară este una din soluţiile viitorului. Organismele internaţionale achiziţionează realităţile unui stat, nu īnaintea achiziţionării imaginii ei. Imaginea unui stat īn lume este foarte importantă. Diplomaţii nu pot eluda această realitate. Absenţa unei bune imagini īnseamnă un impact internaţional redus. Romānii au īnţeles europenizarea ca pe un element de civilizaţie, care nu trebuie să le dăuneze cītuşi de puţin, care să nu-i abată de pe făgaşul normal, pentru că fiecare pas, fiecare drept l-a obţinut prin luptă. Şi dacă acum are parte de acest haos greu de īnlăturat, el nu are rădăcini īn solul nostru. Pentru că īn rīnduielile poporului romān există prin tradiţie şi prin spirit un teren paşnic, armonios, iar pentru un romān cultura şi calităţile morale determină cīt de mult valorează un om. Oricine poate observa īn caracterul romānesc o deschidere pronunţată faţă de īmpăcarea spirituală, o vocaţie a īmpăcării generale. Romānul se īnţelege cu toată lumea, se familiarizează cu tot ce e omenesc, indiferent de naţionalitate. El află neīntīrziat o raţiune īn tot ceea ce prezintă un interes omenesc general. Pune numaidecīt de acord punctele de unire şi īmpăcare. Aşa-i romānul! Şi acestea sīnt garanţiile păcii noastre generale, a liniştii noastre. Tocmai de aceea duhul vremii ţinteşte anihilarea tradiţiei, pentru că a īnţeles că numai un popor dezrădăcinat poate fi consumatorul ideal de marfă inutilă.
Maria Diana Popescu, Agero
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart. Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |