Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

CARTE DE 50 DE MILIOANE DE EURO !

Nicolae Baciuţ

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

De 50 de milioane de euro s-a cumpărat anul trecut carte în România! La o primă privire, cineva ar putea spune că e mult. Dar când începem să facem câteva calcule, entuziasmul începe încet să scadă. Statistic, înseamnă că fiecare român a alocat mai puţin de trei euro pentru cărţi. Ceea ce înseamnă mai puţin de 10 lei, ceea ce, dacă avem în vedere preţul cărţilor, ca valoare medie, ar însemna mai puţin de o carte. Şi încă suntem la faza de comerţ, căci nu putem şi pune semnul egalităţii între numărul de cărţi cumpărate şi numărul de cărţi citite. Şi, dacă mergem cu aritmetica mai departe, şi apelăm la presupuneri, căci nu avem date statistice, ne întrebăm câte din aceste cărţi sunt cărţi adevărate şi câte sunt făcături, cărţi de duzină, fără valoare literară? Începem să avem emoţii, pentru că s-a vândut mult Dan Brown, Sandra Brown J.K. Rowling şi mulţi alţii asemenea lor, ceea ce scade dramatic cifrele de vânzare de carte bună. Dacă mai scădem şi cărţile de ştiinţă, cărţile de bucate şi alte cărţi pentru tot felul de bucătării, starea cititului în România ar trebui să ne dea frisoane. Statisticile spun că doar 13 la sută dintre români cumpără carte, iar aceştia aparţin mai ales categoriei de vârstă 18 – 40 de ani.

Dacă ne comparăm cu vecinii noştri unguri, cu o populaţie nici jumătate ca număr, care au cumpărat carte de o sumă de patru ori mai mare (200 milioane de euro), putem chiar spune că stăm foarte prost la capitolul carte cumpărată. Dar rămânem tot în teritoriul statisticilor, pentru că numărul de cărţi vândute nu dă măsura lecturilor care se fac. Aici ar putea să ne vină în ajutor bibliotecile, cu statisticile lor, ca să mai îndulcim imaginea că din popor devenim, încet, populaţie. Pentru că, fiind, destul de scumpe, nu ajung să cumpere cărţi cei care cu adevărat citesc cărţi şi, atunci, aceştia recurg la bibliotecă, de unde împrumută cărţi.

Nivelul de… lectură al unui popor reiese din această ecuaţie, carte cumpărată plus carte împrumutată. Lanţul slăbiciunii lecturii mai are însă şi alţi parametri sociologici: câtă carte românească se citeşte, câtă bibliografie şcolară, universitară etc. Câţi autori clasici, câţi contemporani. Din această radiografie a lecturii mai lipseşte ceva. Câtă carte în format electronic se citeşte, câtă se consultă etc.

Dacă vrem cu adevărat să ştim cum stăm, atunci trebuie luate în calcul toate aceste constante ale cărţii, pentru că orice strategie în domeniul cărţii trebuie să plece de aici, dacă suntem interesaţi de cum va arăta mâine acest popor ca identitate, ca distincţie în concertul naţiunilor. Pentru că a fi integrat unei mari comunităţi de cultură şi civilizaţie poate deveni şi o competiţie între competenţe, iar cu competenţa nu-i de glumit.

Până în decembrie 1989, salvarea noastră au fost cărţile, pentru că era greu să ascultăm la radio, să privim la televizor…

După 1989, salvarea noastră rămân tot cărţile, ca să nu ne tâmpim tot ascultând la radio, uitându-ne la televizor…

Nicolae Baciuţ

Comentarii de la cititori

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)