|
 Cea
mai mare bucurie a sărbătorilor
Liviu Florian JIANU
Cea mai
mare bucurie a sarbatorilor – atat de mare, incat trece neobservata –
este … va spun la sfarsit…. In acest an, grijulie, banca la care am
cardul de salariu, sa o numim banca X, pentru a nu starni invidia altor
surate, a avut grija de toate, aducandu-mi o bucurie in plus, de
Craciun.. Asa se face ca in data de 12 decembrie, orele 17, aflandu-ma
in fata ATM-ului, si asteptand deschiderea fantei, care avea sa imi puna
in palma mult doritii bani, astept, astept, si fanta nu se deschide.
In cele din urma, automatul imi comunica faptul ca banca nu are bani
pentru a-mi plati salariul. Ce gluma! O banca sa nu mai aiba bani! O iau
de la capat, aleg limba (autohtona ), introduc codul pin al cardului,
contul de debit, suma… si astept…automatul prelucreaza cateva minute
bune tranzactia… si imi comunica, de aceasta data, ca suma solicitata
este prea mare… A treia incercare…Si urmatoarele… la fiecare, reduc suma
la jumatate… Zadarnic… la ultima incercare, cand suma ajunge la valoarea
colosala de 1 milion de lei ( sub 100 de paini), apare din nou, pe
ecranul automatului, mesajul coplesitor: “Banca nu are sufficient
numerar pentru a va achita suma solicitata. Ne cerem scuze.”
Sfinte Sisoe! Gluma se ingroasa! Pai, daca banca nu are bani sa imi dea
nici macar un million, cu ce achit eu lui Gabi Stropilescu, fostul meu
coleg de facultate, un million patru sute, reprezentand costul unui
mouse luat pe datorie de la el, scadenta pe 12 decembrie, pentru fata
mea de 11 ani, al carei mouse vechi s-a stricat? Cu ce achit eu lui
Florin, portarul de la ICM2, datoria de doua milioane si jumatate,
ultima transa datorata pentru zugravirea camerei fetei mele, in timpul
lui liber, datorie scadenta in acelasi 12 decembrie?
Cu ce achit eu datoria de 6 milioane de lei, pentru 2 aplice ale
aceleiasi camere, si alte doua, pentru la tara , fata de dl. Melimescu,
care mi le-a dat, si mi le-a si montat, pe incredere? Cu ce achit eu
datoria de 4 milioane de lei fata de mama, cu care am luat o saltea
Relaxa pentru camera fetei mele? Cu ce achit eu datoria de 4 milioane de
lei fata de socrul meu, cu care am platit ultima rata la dormitorul
fetei mele? Cu ce achit eu datoria de 5 milioane de lei la firma de
curent electric, care la sfarsit de an imi adauga pe factura, pe langa
suma lunii curente, si regularizarea intregului an, si, daca nu o
platesc integral, urmeaza penalizari pantagruelice? Cu ce achit datoria
e 3 milioane sase sute, fata de firma de distributie a gazului, care, in
caz de neachitare intergala a doua facturi consecutive, imi taie gazul,
in miezul iernii, nemaivorbind ca nu ma am la ce praji nici macar un ou?
Cu ce platesc datoria la colega mea de serviciu Lenuta, de la care am
luat imprumut 1 milion si jumatate, doar, doar, sa o scot la capat cu
mancarea pana la urmatorul salariu ? ( cel pentru care banca nu mai are
bani?) . Cu ce platesc datoria lui nenea Gigi, alt coleg, care m-a
indatorat cu 3 sute de mii de lei, sa pot lua un cablu TV, si doua
banane, sa trag un fir pana in camera in care ne-am mutat dormitorul, eu
si sotia, dupa ce am mutat televizorul din sufragerie, in dormitory? Cu
ce achit rata de 4 milioane, la alta banca, la care am facut un imprumut
pentru a putea cumpara dormitorul fetei mele? Din ce mananc o luna ( 6
milioane), eu, si familia? Cu ce? Cu ce? Cu ce? Si alte
facturi…datorii…comisioane…si asa mai departe… Cat despre brad, cadouri
de Craciun, revelion, pentru toate acestea au fost prevazute, cu multe
luni in urma, cheltuieli zero, zero, zero – sau zero barat, ca sa
pomenesc aici numarul unui autobuz care circula odata, intre Nordul si
Sudul orasului…
La toate acestea, rog cititorul sa nu uite ca sotia mea lucreaza in
invatamant, ori acolo nu mai exista demult bani pentru salariile
profesorilor pe ultima luna de exercitiu a bugetului anului in curs.
Adica, “La anul si la multi ani”! Nu se stie cand, cat, si daca, va lua
salariu. O alta supriza, de aceasta data, din partea Consilierilor
Guvernamentali Aulici Nationali, Judeteni, si Locali, care au afisat si
ei, asemenea bancomatului: “Nu avem bani pentru salarii. Ne cerem
scuze.”
In fine, alung gandurile negre, si intru in sediul bancii. Incerc la alt
automat. Acelasi mesaj. Oricat de mica este suma introdusa, depaseste
posibilitatile de plata ale bancii. Cer lamuriri unei doamne din
personalul bancii. O scurta analiza pe un calculator, si mi se comunica
primul rezultat: firma mea nu a livrat salariile bancii. Merg cu doamna
la alt ghiseu. Aici, aceeasi verificare. Alt raspuns: firma mea a livrat
banii, ba chiar de la ora 14, dar extrasul meu de cont arata, in loc de
16 milioane 300 – 148 lei. Unde sunt banii? Intreb. Mai bine zis, cum va
demonstrez ca eu nu am luat banii, si acum vi-i mai cer inca odata?
Acest lucru nu se poate afla decat din capitala, mi se raspunde. Sunt
rugat sa completez un formular, doamna ma ajuta sa il scriu, si mi se
spune sa astept o jumatate de ora, o ora, apoi contul meu va fi
reincarcat cu banii care… au ramas blocati in ATM.
Dupa o jumatate de ora, imi verific soldul la automat, in speranta ca
banii au sosit. In loc de a-mi vedea soldul, ATM-ul imi comunica ca am
depasit numarul maxim de tranzactii pe ziua respectiva.Adio, verificare
sold pe automat! Revin la ghiseu. Din sfert in sfert de ora, dau
buletinul doamnei, care imi introduce codul numeric personal, si imi
spune cu regret: “banii dv. nu au fost deblocati, reveniti.” Astept un
ceas. O reintalnesc pe prima doamna pe culoar. Ii spun ca sunt plin de
datorii scadente pana la orele 21 ale zilei curente. Ce sa fac? Uitati,
imi spune, va formez un numar, si dv. le spuneti ce vi s-a intamplat. Le
spuneti ca aveti urgenta nevoie de bani, si intrebati cand se rezolva
situatia. Bine, spun. Pun receptorul la ureche. O voce alba imi spune ca
toti consilierii sunt ocupati, si sa astept, pentru a nu pierde
prioritatea de acces la serviciile unui consilier. O ora, ascult aceste
mesaj de cel putin doua sute de ori. Plus melodia de fundal. In jurul
meu apare un alt client, cu un mobil la ureche. Nu raspund? Ma intreaba.
Nu, spun. Nici mie.
La un moment dat, cineva, elegant, rasat, raspunde. Imi cere date. Le
dau. Imi spune ca a verificat, si banii mei sunt blocati in automat. Imi
spune ca imi va da legatura, pentru alte detalii, serviciului carduri.
Un barbat imi comunica ca nu se stie cand se va rezolva situatia. Este o
o eroare planetara, de care vinovate sunt serverele unor companii
precum….Mastercard… Desi cardul meu este Maestro… Cand mi se deblocheaza
banii? Intreb. Totul se stie cu precizie, dar acest lucru nu se poate
estima. O femeie de 30 de ani, care avea 3 miliarde si jumatate blocate,
imi cere sa nu inchid, ci sa ii dau telefonul si ei. O fac. Revin la
ghiseu. Solicit verificarea soldului contului meu. Evrika! Cele 16
milioane mi-au reintrat in cont! Banii eu fost deblocati! Sunt indrumat
sa merg la ATM, afara, sa ridic banii! Orice, numai ATM nu! Daca mi-i
blocheaza iar? Platesc comisoane, platesc ce vreti, dar vreau sa imi
ridic banii de la casa! Bine, mi se spune, completati un formular, si
mergeti la casa 8!
La casa 8, o femeie frumoasa numara bani la un aparat de numar bani. Mi
s-a spus sa vin cu buletinul la dv. Dupa cateva minute, femeia imi
indica sa pun buletinul in fanta. Numara banii. Mi-i pune, cu buletin cu
tot, in fanta. Numarati-i! Ii numar. Sunt toti! Sunt bucuros! Bucuros!
Bucuros! Ii multumesc casierei! Ii multumersc doamnei care mi-a
verificat soldul! Ii multumesc primei doamne care m-a condus peste tot!
Sarut-mana la toate doamnele! O, nu e nevoie sa ne multumiti! Sunteti
doar un client al bancii noastre! A, ba nu! Va multumesc! Si voi trece
pe la dv. cu cate o ciocolata! Promit!. La iesirea din banca, intalnesc
tanarul cu mobilul, cu o tanara. Sunt si ei intr-al noualea cer.
Sarbatori fericite! Imi ureaza. Sarbatori fericite! Le spun si eu.
Primirea banilor in cont ne fraternizeaza. Alerg. Platesc din datorii.
In drumul spre casa, in fata liceului ICM 2, o intalnesc pe Felicia.
Vecina. Profesoara. Vai, cat de mult muncesti, dragul de tine! Sa vii la
ora 20 de la serviciu. A, nu, ii spun. Un automat mi-a blocat banii, si
am stat pana acum sa ii recuperez. Nu mai spune! Daca ai stii, dragul
meu, mamei mele, care este pensionara, i s-a intamplat exact acelasi
lucru. Trei luni a durat pana cand i s-au deblocat banii. Trei luni!
Nici nu o mai intreb cum s-au descurcat trei luni fara o pensie in casa.
Concluzia? Vrei sa ti-o spun? Da. Ei bine, cat eram de fericit cand
primeam banii, numarati de mana, de la un casier. Ha-ha-ha! Rade
Felicia. Iti dau perfecta dreptate! Si eu tot asa spun! Intru in casa
fericit. Cea mai mare bucurie a sarbatorilor – atat de mare, incat trece
neobservata – este sa ne luam salariul… Multumesc bancii! Multumesc
ATM-ului! Multumesc firmei! Multumesc serverelor planetare! Multumesc,
oameni buni! Mi-am mai platit, inca o luna, toate datoriile. Si mi-au
ramas o multiume de bani si pentru mancare! Adica… 1 milion jumatate,
motorina… 1 milion, jumatate, dulciuri pentru fata… 60000 de mii,
painea… si asa mai departe…si asa mai departe…
LA MULTI
ANI! Multa sanatate! Multa fericire! Daca ati sti ca ea cere atat de
putin… o informatie…o veste minunata… o, ce veste minunata!.... “Banii
dv. au reintrat pe card!”
Liviu Florian JIANU
|
Comentarii de la cititori |
|
