EDITORIAL

CINISM CU ŞTAIF

Maria Diana Popescu, Agero

(Acesta este un pamflet, orice asemănare cu personaje reale este īntīmplătoare, dar de netăgăduit)

Īntr-o romāna stīlcită, un american de la Washington ne ţine discursuri de ameninţare diplomatică. Dacă nu reducem de urgenţă cheltuielile bugetare ne vom scufunda. Cum sănătatea şi educaţia unui popor atīrnă greu, corăbierul se clatină şi alege la repezeală: hop cu ambele peste bord. Şi aşa toţi indicatorii privind starea de sănătate situează Romānia mult īn urma statelor membre U. E., la concurenţă cu Ucraina, depăşită de Serbia. Mă īntreb dacă mai există ceva care să zdruncine din temelii dictatura instaurată, structura administraţiei care gravitează īn jurul preşedinţiei, triplată faţă de mandatele foştilor preşedinţi, clientela politică, cohorta de consilieri, de secretari de stat, dublate şi ele. Ce face concret īn ţara noastră Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Dezvoltării, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei? Dar euro-parlamentarii noştri? Un du-te-vino pe banii poporului, exerciţii de citire de pe hīrtie (nu e necesar să ştii limba romānă ca să faci politică euro-parlamentară, e de ajuns să fii fotomodel sau baci cu ştaif), se chinuiesc să pronunţe neologismele, pīnă-i sar capacele limbii, turburīnd marea lehamite a poporului. Prost sau deştept, cu pile sau cu oi, euro-parlamentarul romān e o specie cuvīntătoare. Ar fi fost trist pentru noi să nu avem euro-parlamentari. Am fi rămas nişte băştinaşi cultivatori de legume. Din moment ce sănătatea şi īnvăţămīntul sīnt puse la zid şi ciuruite, să ne bucurăm de euro-parlamentarii noştri, nişte legume de-a dreptul. E tragic că ţara geme, sărăcia vuieşte, iar specimenele din politică au traiul doldora.

Politicianul are şi el, ca orice hoţ, mai multe piei, deşi latră proporţional cu educaţia şi cu autocunoaşterea din dotare. Sīnteţi de acord că la noi e ca la nimeni? Legumele diferă, dar năravul hoţiei e acelaşi peste tot: adică se īntinde corupţia politică precum iedera. Ce-l deosebeşte pe politicianul romān de, să zicem, omologul lui german? Simplu: corupţia, mitocănia, autosuficienţa. De la nivelul său, politicianului nostru i se pare că praful care s-a ales din ţară īi ia din strălucire, īi umbreşte aura. Un pic de pocăinţa nu i-ar strica. Criticīnd cu măsura şi precauţie, de la vīrf ni se trage neantul şi mizeria de azi. Acolo, la altitudine, se fură cu o voluptate bizară. „Un fleac, i-am ciuruit”, şi ne siluieşte la jug, iar siluirea e grea, mai grea decīt mitocănia şi nevolnicia cultului pentru ciuruit segmentele vitale ale societăţii: sănătatea şi īnvăţămīntul. Īn urma vīntului din pupă, F. M. I. a decis ca pīnă īn august guvernul trebuie să reducă numărul paturilor din spitale cu 9200, iar autorizaţiile pentru, zic ei, cele mai ineficiente 150 de spitale să nu mai fie reīnnoite. Potrivit declaraţiei oficiale a bravului corăbier, sistemul de sănătate, vital fiinţei biologice a poporului, este trimis īn derivă, īn timp ce ministrul de turism cheltuieşte īn tihnă jumătate din bugetul pentru publicitate al Guvernului, contractele de publicitate fiind o scuză folosită pentru a īnchide gura presei. Măriei sale, cīrmaci neīntrecut, īi scapă cu voie din vedere faptul că, īmpreună, sănătatea şi educaţia, alcătuiesc 60% din ponderea bugetară, iar ele nu aparţin sectorului bugetar, ci poporului īnsuşi.

A afirma că medicii, profesorii şi militarii romāni, care mor īn războaiele altora, sīnt hulpavii care trăiesc pe spinarea statului este cea mai vulgară acuză, scăpătă din gură, precum corbului caşul, la puţină vreme după cea din martie, cīnd medicii au fost grav insultaţi: „afirmaţii venite din Franţa spun foarte clar, negru pe alb, că medicii romāni sunt foarte slab pregătiţi”. Contrar acestor agresiuni verbale, medicii romāni rămān la mare căutare īn spaţiul medical mondial, bine remuneraţi de sistemul de sănătate al ţărilor gazdă şi apreciaţi ca nişte capete luminate. Īn lipsa unui tratament adecvat din partea guvernului, sistemul de sănătate se află īn pragul colapsului. Īnţeleg că sīntem īn criză, dar nu putem renunţa la sănătate, domnilor guvernanţi! Preşedinţia face un fel de pedagogie socială, cerīnd poporului solidaritate şi īncredere. Cuvinte jenante acestea două, domnilor, sănătatea situată la limita avariei mai primeşte o lovitură zdravănă īn moalele capului, un genocid social de proporţii, dacă ne gīndim bine. Curba de sacrificiu va arunca povara tot pe umerii medicilor.

Uşor, uşor vom deveni paşalīc F. M. I. Băncile şi F. M. I.-ul sīnt biznisuri (sic) murdare, iar criza este momentul propice să stoarcă ţara de bani. Fiţi curajoşi, avem nevoie de mult curaj să trecem peste sărăcie. Măsurile de criză luate de preşedinţie surprind prin cinism şi prin batjocură. Deşi poporul ar trebui să afle cīt a costat nota de plată a campaniei electorale prezidenţiale, cīte investiţii au fost deturnate pentru ca sume uriaşe să ajungă la agenţii electorali.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com