Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Copilul sălbatic

Dr. Titus Filipas

 Impresii si pareri personale in FORUM

 

Eram frustrat în liceu pentru că nu mai studiam gramatica generală,  eram tentat să pun mereu întrebări de  "gramatică filosofică" despre care sistemul şcolar comunist inducea în mine sentimentul că  este numai „rătăcire a gândului”. De altminteri celebra probă de 'filosofie' din bacalaureatul francez nu este în fond nimic mai mult decât o probă de 'gramatică filosofică'.  Întâmplător, am studiat la liceul ‚Fraţii Buzeşti’ din Craiova,  şi aveam un respect extraordinar faţă de vechii profesori ai şcolii, eliminaţi de regimul comunist. Să-l amintesc aici numai pe Fanu Duţulescu, autorul unui concentrat „Dicţionar al filosofiei” în care explica atât de bine conceptele metafizicii, printre care şi acela  de „numen”.  Eu  cred că şcoala înseamnă toţi profesorii ei, chiar şi aceia trimişi la canal pentru că au „simpatizat cu legionarii”!  Prin aplicarea  imperiosului dicton leninist „Învăţaţi, învăţaţi, invăţaţi!”, mulţi dintre noi, care ne-am primit educaţia în deceniile, -căci 7 ani nu ajung-,  de după cel de al doilea mare război, n-am învăţat limba  germană. Majoritatea profesorilor români de limba germană, legionari sau simpatizanţi cu legionarii, săpau la canal ori tăiau stuf  în deltă, aşa că  noi nu-l citeam pe Goethe nici în traducere,  nici  în original,  iar mitul lui  Faust  nu ne interesa. De vină mai era poate, --fără să-i scuzăm  pe ideologii secundari  ce ne-au ucis profesorii--, şi starea limbii române,  pribeagă  într-o Nirvana pastorală, de-ar fi să-l credem pe Ioan Eliade Rădulescu, -dar cine-l mai ia în serios?-,  când Occidentul  inventa  conceptele din Epoca   Luminilor. Şi chiar dacă, după  Eliade,  am avut  profesori de română buni,  la capitolul de  literatură universală, când ajungeau la mişcarea  Sturm  und Drang, ni se traducea Furtună şi Elan. Cum din  lecturile prohibite aflaserăm  noi câte ceva despre Drang nach Osten, sinapsele rebele, nebune pentru că refuzau controlul ideologiei secundare,    încercau  să facă legătura. Despre tema interzisă nu ne  vorbise nici un adult, cei  care ştiau putrezeau prin puşcării, şi fără dascăl de sprache n-am păşit  îndeajuns în Walhalla. De  mergeam   câţiva paşi în direcţia  arătată de lehrer, l-am fi întâlnit poate  pe Goethe. Şi l-am fi  recitit pe Faust adeseori, dacă nu în original, atunci în orice traducere românească de sărbătoare. „Elan”-ul pus în locul lui  Drang l-am împrumutat de la francezi, englezii traduc infinit mai bine,  Storm and „Stress”, starea de tensiune este aceea care  dă relevanţă şi forţă mişcării intelectului, brainstorming-ul, furtuna mentală. Sigur, acel stress este comun interpretat ca accent pus pe  subiectivitate,  însă  realizam, făcând legătura  cu Drang nach Osten, că-i vorba despre o tensiune  ce are incorporată  foarte multă energie. Energia unei tendinţe. Energie mintală care te  ferea, de pildă,  de acceptarea carnetului  roşu. Se spune că  Sturm und Drang ar fi pornit de la ideile lui Jean -Jacques Rousseau despre educaţia copilului liber.  Dar  timpul Sturm und Drang este şi Geniezeit, iar acel Genius  pre-romantic  nu-i cumva chiar „Copilul Sălbatic”  al lui J.-J. Rousseau? Astfel, să ne liniştim,   Sturm und Drang, prin sălbăticia sa,  n-a fost, nu este şi nu va fi niciodată o atitudine „politiceşte corectă”. Atunci, este ceva nou sub soare ? Da, pentru prima oară interzicerea spontaneităţii gândului apare ca o clauză impusă nouă, -celor care încercăm să gândim-,  de   Contractul Social postbelic, - şi mereu a fost şi va fi câte un război să-l întărească-,  vigilent Contract Social ce interzice,  represiv şi violent, cărţile noi care se abat de la dogmele ideologiilor  secundare şi terţiare.  „Copilul Sălbatic”,  intelectualul genuin lipsit acum  de orice drept al  exprimării libere,   individul care fuge de educaţia forţată  printr-un  curriculum de lozinci, căutând  izvorul tămăduirii în cărţile arse, în cărţile confiscate, în cărţile interzise, ori în înţelepciunea celor vechi, este  redus prin activa poliţie politică a   noului Contract Social, -cu   potere pe orice Media--, la condiţia mintală    de  „copil al străzii”, căruia sistemul îi livrează zi şi noapte,  prin mass-media, supradoza de auro-lac informaţional întotdeauna „politiceşte corect”.

 

Dr. Titus Filipas

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)