|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
„Lumea vrea să fie înşelată, aşa că hai să o înşelăm / mundus vult decipi, ergo decipiatur".
Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic Germania
In Germania de după război doi camarazi se revăd. Unul e bogat. Cum ai făcut avere? întreabă cel sărac. Bogatul: vând cartofi în stil mare, îţi vând şi ţie, daca vrei. Săracul îi dă toţi banii care-i avea şi capătă un vagon de cartofi, care-l aştepta pe peronul 5 de la gară. Ajuns aici, săracul nostru nu vede nici un vagon. Revenind la camaradul lui în care avea încredere din tranşee îi cere banii. Acesta îi spune că nu-i mai are (i-a investit în alte vagoane, case şi terenuri), dar să nu fie trist sau îngrijorat, cel mai bine ar fi pentru el să vândă vagonul de pe peronul 5 mai departe şi astfel să se îmbogăţească, ca şi el.
In SUA după atacul terorist din centrul financiar din New York şi criza de la bursă cauzată de euforia IT asistăm la o acţiune similară, numai că acum toţi ştiu că la gară, pe peronul 5, nu-i nici un vagon cu cartofi, dar băncile l-au vândut în stil nemaicunoscut în istorie şi că întreaga lume e în criză economică.
Totul a început cu fuga de acţiunile IT şi încrederea în case şi terenuri. Aşa că băncile dădeau credite pentru construcţia de case la cine putea sau chiar şi la cine nu, adică nu avea venit, job sau alte valori. Creditul ninja: no income, job or assets. Subprime. Banca încasa însă comisionul şi vindea mai departe ipoteca dubioasă pe casă, acum frumos împachetată cu alte credite şi înfrumuseţată cu AAA (hârtie de valoare de cea mai mare încredere bancară), de o agenţie plătită desigur de banca implicată în excrocherie.
Orice tranzacţie de peste 10.000 dolari sau euro este urmărita în occident de teama terorismului, dar faptul ca băncile din SUA au vândut astfel de credite dubioase, infectate n-a băgat nimeni de seama?! Ba da, dar atât timp cât se încasau comisioane grase - profiturile băncilor au ajuns să fie 40% în totalul profiturilor din SUA - iar administraţia Bush refuza orice aluzie la acest jos piramidal, bine cunoscut de la ţigani (rromi), Caritas (Cluj), FNI (Bucureşti).
Acum, când totul se prăbuşeşte, constatăm ca valoarea bursei pe plan mondial de 60 bilioane, preţul materiilor prime (în afară de aur) s-a înjumătăţit, iar cel al imobilelor a scăzut cu 20 şi 50%. Încrederea în obligaţiile financiare negarantate de stat s-a pierdut. Bănci din SUA, Anglia dau faliment sau sunt naţionalizate. Anglia vrea dintr-o dată în Euro-Land.
Vina este a celor doritori de case şi a băncilor fără scrupul dar şi a guvernelor care au tolerat escrocheria. SUA are o datorie de 10 bilioane - 10.000.000.0000.000 -, Germana de 1,6 bilioane, Japonia s-a îndatorat cu de două ori BIP-ul s.a.m.d. Datoria externă a României de 60 miliarde euro pare comparativ minoră, poate de aceea se discută atât de puţin aceasta chestiune de interes public sau poate are dreptate dictonul clasic: „lumea vrea să fie înşelată, aşa că hai să o înşelăm / mundus vult decipi, ergo decipiatur".
Prof. dr. Viorel Roman consilier academic Germania
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)
|