EDITORIAL

CU BULDOZERUL  ĪN  ISTORIE

Maria Diana Popescu, Agero

Īn Europa se petrec schimbări pe tăcute,  iar politicienii noştri nu sīnt capabili să le intuiască. Viziunile despre viitor ale liderilor europeni īncep să se regrupeze īn jurul popoarelor din care fac parte. Franţa, Germania, Olanda, Danemarca, reanimă ideologiile naţionaliste, īşi structurează competenţele spre propriile interese economice şi sociale. Romānia nu mai face nici măcar ceea  ce făcea acum douăzeci de ani. La ei, prezenţa statului īn economie e tot mai insistentă. La noi s-a descentralizat totul şi s-a lăsat economia la cheremul miliardarilor şi al corporaţiilor străine. Noi nu avem absolut nicio atitudine cu privire la politicile venite de la Bruxelles. Acceptăm cu servilism jugul menit „să ne salveze”. Deşi natura banilor s-a schimbat profund īn ultimele decenii, devenind instrument politic utilizat pentru a deţine puterea, pentru a spori averea şi a submina democraţia statelor,  F.M.I.-ul merge mai departe şi are un nou şef. E drept, femeile sīnt mai uşor de intimidat, aşadar, era de aşteptat ca acuzaţiile la adresa lui Kahn să fie cuminţite cu speranţa de a deveni noul preşedinte al Franţei. Uşor de controlat şi de şantajat, nu va mai putea īn veci să vină cu surprize la nivelul politicii mondiale. Alegerea şefilor de stat a fost īntotdeauna controlată. Se preferă haiducii compromişi şi vulnerabili, cărora să li se arunce pisica moartă īn curte, ori de cīte ori puterea mondială trece prin zone minate. Abia acum am īnţeles că toate pseudo-revoluţiile, mai īntīi cele din ţările comuniste, acum cele din ţările arabe, au fost declanşate programatic, nu doar pentru a le transforma īn pieţe de desfacere, īn clienţi ai marilor bănci mondiale, nu doar pentru petrol şi gaze,  ci pentru control total asupra lor. Liderii din aceste state nu s-au supus, nu au jucat după muzica şi regia lor. Alţi lideri īnsă, cum este şi īn cazul ţării noastre, au cedat rechinilor financiari, pe mai nimic, resursele şi bogăţiile naţiunilor, amanetīndu-le viitorul.

Prezentul omenirii funcţionează conform unor protocoale. Dacă le vom intui, atunci vom  īnţelege de ce preşedinţii iau decizii aberante īmpotriva propriilor popoare. Dacă ar refuza, ar fi daţi jos de pe tron, ar fi alungaţi chiar şi din ţara lor,  evident, prin false revoluţii de stradă. Īn Romānia, de cīnd istoria se īnvīrte mai repede, politicienii de etnie maghiară, īntărītaţi de protocoale secrete īmpotriva romānilor, umblă cam gros īmbrăcaţi pentru vară. Cu palton şi fular a fost filmat īn iunie liderul acestora ieşind de la masa regionalizării. Pīnă la urmă, politicianul maghiar ca şi cel romān, tot neamuri de traistă sīnt. Nu s-au putut ridica la nivelul istoriei. Să trăiţi bine, a zis cineva, şi uite am ajuns să luăm, ca popor, pīnă şi oxigen pe datorie. Ne merităm soarta. Am votat pentru mici, bere, umbrele, lopeţi şi găleţi.

Cureaua s-a tot strīns pe mijlocul poporului, īnsă pentru al doilea om din stat, surprins de jurnaliştii realităţii, a face naveta familială cu elicopterul Serviciului Romān de Informaţii, este o nimic toată. Interesant ar fi să vedem cum a fost completată factura tăiată de serviciul menţionat. Alt politician, folosindu-se de imaginea unui sportiv de performanţă, cheltuieşte 20 de milioane de euro pe timp de secetă, şi este huiduit de romānii care taxează show-urile electorale bine făcute, mai ales dacă au conotaţie naţională. Nimic nou sub soare! Poporul tot cu praful de pe tobă se alege, şi īn cazurile de mai sus, şi īn cazul Cetăţii Sarmizegetusa, zdrobită de curīnd de buldozerele unei firme plătite de Consiliul Judeţean Hunedoara. Aripa de vest a situl-ului dacic a fost pusă la pămīnt pentru a construi, ce credeţi? O parcare de trei mii de metri pătraţi, destinată, paradoxal, autocarelor cu turişti aşteptaţi să viziteze ce a mai rămas din cetate. Motivul autorităţilor frizează absurdul. Revenind la o temă care a īnroşit ediţiile ziarelor şi ecranele tv, consider că se face prea mult caz de jignirile aduse ex-regelui. Nu empatizez cu preşedintele, dar de această dată a făcut o afirmaţie dreaptă, tocmai cīnd unii istorici vorbesc pe muţeşte. „Ex-regele a colaborat cu regimul comunist şi cu cel sovietic pīnă īn 1947, cīnd a considerat că nu-i mai sīnt utile. A fost şi decorat pentru serviciile aduse, se poate verifica”. Mă surprinde şi mă dezamăgeşte atitudinea intelectualilor (cu preţul unor compromisuri īn favoarea lor), care somează preşedinţia să-şi prezinte scuze. Nimic mai īnjositor! Cītă vreme unui popor nu i se respectă istoria şi va fi īndopat cu minciuni diplomatice, vulnerabilitatea lui va fi īn creştere. Fără un examen critic, serios, al societăţii romāneşti de dinainte, din timpul şi de după comunism,  vom rătăci la braţ cu fantomele criminale ale istoriei.

Maria Diana Popescu

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com