EMIL DRUNCEA –

Cu sănătatea morală cum rămâne?

Am crezut întotdeauna că o lege se croieşte după criterii bine stabilite, pentru ca aceasta să cuprindă în ea nevoile interne ale acelei legi, pe deoparte, dar şi nevoile societăţii, pe de altă parte. Când o moşeşti, te întorci la istoria poporului pentru care urmează să aplici legea, la credinţă, la datini, obiceiuri, cutume, tradiţii etc. Faci o minimă analiză sociologică, iei în seamă psihologia beneficiarului, dar şi a celui care o aplică, astfel încât nici statul să nu devină abuziv când o aplică, nici individul să nu profite de slăbiciunile ei şi să aibă astfel tentaţia s-o eludeze. Dar văd ca m-am înşelat. Un domn parlamentar s-a apucat să studieze impactul pe care l-ar avea o lege prin care să se legalizeze prostituţia. Nu facem aici referire la modul scârbos al demersului sau. Vreau numai să supun dezbaterii aceasta falsă problemă pusă în pagină de către guvernanţii noştri.

Motivaţia principală pentru legalizarea prostituţiei e aceea că este cea mai veche meserie din lume şi nu poate fi eradicată nicicum. Teză falsă. Ca să mergi la o prostituată, ai nevoie de mijloace de plată care provin din muncă. Vânătorul iscusit şi harnic, aproviziona tribul cu cele necesare, surplusul îl ducea, dacă dorea, la vânzătoarea de plăceri. Vânătorul leneş şi prost de-abia de se hrănea pe sine. E meseria de vânător preemergentă celei de prostituată? Dar cea de pescar?  Domnu’ Guvernu’, se-aude? Până la urmă, moralitatea unui popor depinde de moralitatea bărbaţilor acelui popor. Dacă vânătorul ar duce tot vânatul acasă, n-ar mai fi prostituate!

Odată cu diversificarea mijloacelor de producţie, au apărut meserii noi, organizarea a devenit regula de bază a oricărei societăţi. Aşa au apărut matroanele, apoi peştii. S-au înfiinţat bordelurile ca fiind cea mai înaltă forma de organizare a săvârşirii păcatului. Amfitrioana şi pestele îşi luau părţile lor din profit, pe care azi le numim impozite si taxe. Urmând exemplul acestora, guvernanţii s-au gândit că n-ar fi rău să devină guvernul amfitrionul şi  peştele, să organizeze activitatea şi să încaseze impozite şi taxe. Vreo diferenţă între guvern şi peşti eu nu-nţeleg a fi. Am auzit parlamentari spunând că ar fi oportune aceste case ale pierzaniei pentru că s-ar asigura o bună sănătate a „fetelor” şi a clienţilor. Cu alte cuvinte, aceştia recunosc că fetele şi clienţii sunt iresponsabili şi le asigură ei sănătatea fiziologică, dar cu sănătatea morală cum rămâne? Ori se vor înscrie în nomenclator şi meseria de prostituată, peste şi funcţia de amfitrioană? Guvernul trebuie să dea seama de sănătatea muncilor oneste, sau vor include în aceste munci şi pe cele mizerabile şi nesănătoase moral, psihic şi fiziologic?

Mai contează oare religia noastră creştină? Mai contează familia? Rămâi uluit când auzi câte un parlamentar rostind cu obidă; „din păcate, biserica se opune”. Nu din păcate domnilor, ci împotriva păcatelor.

Aserţiunea că prostituţia este milenară şi va dăinui e corectă, dar nu putem fi de acord cu instituţionalizarea păcatului pe acest motiv. Răspunderea  pentru păcat o are păcătosul pe care trebuie să-l vindecam de păcat, nu sa-l asmuţim printr-o buna organizare a săvârşirii lui. Suntem  stat laic, dar majoritatea dintre noi avem învăţăturile creştine în suflet şi în sânge. De aceea îi rog pe parlamentari să caute a face legile trebuincioase şi să lase slujitorilor Domnului să lupte cu păcatul, să-l îndrepte cu cele spirituale. În fond, suntem un popor mai puţin vicios decât alte popoare. Lăsaţi-ne aşa, Domnu’ Guvernu’!

Emil Druncea

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com