|
|
|
|
|
9/11, marturii din presa vremii:
Cum si-a umflat mușchii G.W. Bush asupra băncilor europene în vânătoarea după „banii terorii ”
Razboiul
impotriva terorii a avut o importanta componenta financiara, vanatoarea
avand loc si in banci. Iar tactica se perpetueaza, cu succes. Anul
acesta, s-a aplicat aceeasi strategie de control, prin inghetarea unor
conturi de stat libiene si ale lui Gaddafi. Cautand printre ziarele
germane vechi, pe care le-am mai pastrat, dau de un articol foarte
interesant, in editia din 25 septembrie 2001, a cotidianului economic
Handelsblatt. Si mai interesant este modul, in care administratia
americana de atunci a facut presiuni asupra bancilor europene, sub
amenintarea ca, daca nu coopereaza, afacerile lor din SUA vor avea de
suferit.
La doua
saptamani dupa atacurile teroriste din New York si Washington, SUA a
anuntat masuri concrete „de a inchide robinetul banilor, teroristilor si
sustinatorilor acestora” scrie pe prima pagina, Handelsblatt-ul tiparit
din 25.09.2001. „Presedintele SUA, George W. Bush, a semnat luni [n.a.
24 septembrie 2001] o ordonanta de inghetare a avutiei a 27 de persoane
si organizatii. Intr-o luare de cuvant din Rosengarten de la Casa Alba,
Bush a vorbit despre <<lovitura impotriva fundamentului financiar>> al
teroristilor”.
Decretul
se refera la „organizatii teroriste, indivizi, conducatori teroristi, o
firma de fatada, folosind terorismului si mai multe organizatii cu scop
civic”. Bush a facut declaratia in prezenta ministrului sau de externe
de atunci, Colin Powell, si ministrului de finante, Paul O`Neill.
„Aceasta lista e doar inceputul” a adaugat Bush, citat de publicatia
germana. „Vom usca fantanile cu bani pentru teroristi” a adaugat el. La
momentul cu pricina, acestia nu erau nici prinsi, nici dovediti.
Se stie ca
Osama bin Laden, considerat seful Al-Qaida si caruia i-au fost atribuite
atacurile din 11 septembrie, a fost om de afaceri in Arabia Saudita si
n-a avut o avere de neglijat. Averea organizatiei afost evaluata la
peste 300 de milioane de dolari. Din nefericire pentru administratia
Bush, care avea oricand controlul asupra institutiilor financiare
americane, banii Al-Qaidei se aflau, in marea lor masura, peste ocean,
adica in Europa.
Mesajul
Washington-ului catre bancile europene a fost, ca ar putea urma „masuri
draconice”. Mai pe sleau, firmele si institutele financiare europene au
fost santajate la cooperare si blocaj de conturi. „Cine face afaceri cu
teroristii, nu mai face afaceri cu Statele Unite” a amenintat Bush,
citat de Handelsblatt. „Ii vom trage la raspundere pe toti aceia care au
contribuit la aceste fapte rusinoase” ar fi adaugat presedintele
american.
La
inceputul anului 2001, a fost pus pe rol procesul „USA impotriva lui
Osama bin Laden”, in care a fost audiat si acuzatul Wahid El Hage, la 15
februarie 2001. Procesul se referea la atacurile teroriste asupra unor
baze americane din Africa. El Hage a dat informatii despre conturile
bancare ale lui bin Laden, mentionand si un astfel de cont din Austria,
prin care s-ar fi facut transferuri de bani pentru afacerile lui bin
Laden din Slovacia. Prin urmare, inca inainte de 9/11, s-a luat urma
banilor lui.
In timpul
procesului rezultat in urma atacurilor din Tanzania si Kenya din 1998,
au existat marturii ca teroristii participanti la atentate ar fi fost
platiti prin transfer bancar, dar si cash, in birourile unei firme din
capitala sudaneza Khartoum, unde Osama bin Laden ar fi avut afaceri
puternice, fiind actionar la Khartoum-Bank si la Taba Investment Co.,
care investea global in actiuni de pe bursa.
La finele
anului 2000, a fost emisa rezolutia 1333 a ONU, care urma sa fie
ratificata „cat mai curand”. Astfel, toate statele membre ale Natiunilor
Unite se obligau „fara intarziere, sa inghete toate conturile si alte
bunuri ale lui bin Laden, ca si ale persoanelor si organizatiilor
apartinatoare acestuia”. Mai mult chiar, pe baza acestei rezolutii si a
unor liste „negre”, emise periodic de la Bruxelles, bancile se obliga sa
blocheze conturile unor persoane si organizatii. In Germania, informatia
urma sa parvina bancilor de la Bundesbank, care urma sa supravegheze si
respectarea instructiunilor.
La nici
doua saptamani de la caderea World Trade Center, vanatoarea dupa „banii
terorii” a inceput intr-un cadru organizat. „Bush a anuntat ca a fost
infiintat un Centru Special pentru Identificarea Avutului Terorist”
scrie Handelsblatt. Franta a urmat rapid instructiunile americane,
inghetand mai multe sute de milioane de dolari de pe conturile suspecte,
dupa cum ar fi declarat ministrul francez de finante al vremii, Laurent
Fabius. Englezii s-au dovedit ceva mai rezervati, limitandu-se doar la
blocarea unui cont considerat suspect. Nemtii au asteptat definitivarea
cadrului legal, pentru a trece la fapte.
De la
prabusirea in cenusa a turnurilor WTC din New York si de la articolul
din Handelsblatt s-au scurs 10 ani. Intre timp, controlul asupra
tranzactiilor financiare globale s-a intarit. Administratia Bush a
justificat presiunile facute asupra bancilor de a incalca secretul
bancar, prin „razboiul impotriva terorii”. In intervalul de timp scurs,
sute de milioane de date bancare au fost transmise autoritatilor
americane, prin sistemul de comunicatii al SWIFT.
In presa
americana, dar si in cea germana sau elvetiana, au aparut informatii
referitoare la interventia imediata, dupa 9/11, a administratiei
americane -prin intermediul CIA, FBI, Ministerul american de Finante si
Banca de Devize a SUA-, la nivelul conducerii SWIFT (Society
for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). Aceasta conducere
formata din 25 de membri, ca si dintr-un organism de control, se pare ca
n-ar fi ezitat nici o secunda in a decide furnizarea datelor bancare
cerute, desi bancile centrale solicitate nu si-ar fi dat explicit
acordul.
http://www.heise.de/newsticker/meldung/US-Regierung-laesst-internationales-Finanzdatennetz-ueberwachen-135388.html
11.09.2011
Dani Rockhoff
Articolul a aparut initial in ziarul online Hotnews.ro, preluarea sa de catre alte publicatii trebuie sa includa sursa si numele autoarei.
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |