DE AN NOU, cu şi despre noi, scriitorii …

Opinii personale

Eugen Evu

Impresii si pareri personale in FORUM

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

În lumea noastră, a celor care scriem literatură, majoritatea a exersat şi jurnalistica, publicistica, uneori deranjându-i pe cei ce ies acum şcoliţi, după alte criterii decât cele de la „Kakademia” Ştefan Ghiorghiev a repauzatului – răposat C.C. al P.C.R. S-au aruncat reciproc zoaie , uneori invectivele au fost insultătoare, pe unii i-a usturat, dacă aveau măcar reminiscenţă de conştiinţă, altora au rumegat mai departe şi chiar s-au înavuţit pe seama foamei de informaţie. Judeţul nostru a fos ( şi este !) bogat nu doar în natură şi resurse, ci şi în talente.

Scriitorimea a fost mereu de partea celor mulţi, deoarece mulţi au răsărit din săracii acestui pământ…Au fost şi burjui care, în comunism, s-au convertit la ideologia retoricii binelui tuturor. Fiind unul dintre fiii unei familii sărace, am avut aceste spectru existenţial mereu asupra, iar când mi-am câştigat pâinea familiei ca salariat la cultură, am cunoscut în mod unic condiţia scriitorului căruia i se cere imperativ să-şi dovedească „apartenenţa”, dar şi avatarurile îmbuibaţilor parveniţi , care cereau să fii ca ei, duplicitar, altfel erai „duşman al clasei muncitoare” şi „ defăimător al realităţilor noastre socialiste”.

Privind în urmă, văd golul lăsat de cei ce s-au dus, nici-unul împăcat cu lumea. Înţeleg cu amărăciune că acei care au dezbinat orice grupare, cenaclu sau cerc literar-cultural, au reuşit. Uneori cu viclenia care a speculat bietele patimi ale unora, alteori cu forţa, dar au reuşit.

Mişcarea literară din judeţ a scos la lumină, opere sau scriitură minoră, după harul şi cizelarea fiecăruia. Îmi pare trist că încă din anii 70, numeroasele nuclee literare din Deva, Hunedoara, Petroşani, Brad, Orăştie, Haţeg, au fost controlate de securitate şi de propagandă.

Aceste nuclee ar fi trebuit să fie reunite şi să avem azi o Filială unică a U.S.R., dar nu avem. Mahării centralismului cultural-propagandistic devean au lucrat bine, ei s-au folosit de scriitori pentru a-şi dobândi merite şi salarii, avansări şi medalii pentru „ disciplină”. Parşivenia acestora a fost nu odată în cârdăşie cu unii scribi, cu eboşele grafomaniei şi cu aceia care stăteau mereu în dreapta tov-ilor secretari cu propaganda, unul declara prin 1981 că „ nu are vocaţie de martir literar” (Almanahul Tribuna) şi, ca atare a acţionat nu ca lider de drept valoric, ci ca o cureluşă de transmisie. În 1989, poate, ar fi trebuit să reintrăm pe calea dreaptă, să fim chemaţi şi de acord să avem Asociaţia, un statut şi un sediu. Dar unii erau risipiţi pe la Sibiu, alţii la Braşov, Caraş Severin, Bucureşti, Timişoara, unde piguleau câte un premiu şi aici, acasă, nu le cădea bine să fie în conflicte cu propaganda şi îndrumătorii aserviţi ei . Iată, au trecut aproape două decenii, şi fiecare e altundeva, ruptura a devenit spărtură. Repet, una peste alta, dezbinarea unei mişcări literare de tradiţie a reuşit. Cât şi cum îşi merită numele de scriitor cei altădată „lupi tineri”, se vede, unii au operă, alţii o tot descoperă, dar nu o prea acoperă. Nu m-am consolat să reproşez unora , care nu s-au trezit, ori care şi-au „rectificat „ trecutul, dar am ostenit: falşii confraţi au considerat doar că sunt vreun justiţiar ,iar dezvăluirile mele privind hărţuielile suportate în acei ani, i-au indispus…

Unii îmi scriu cutremuraţi, alţii mă bat pe umăr, solidari, dar noua generaţie de presari, unii de vocaţie, se fereşte să taie firul în patru, deşi ar fi necesar. Dar laşitatea unora este una „ de monolit”.. Să fie sănătoşi, că-i prag de An Nou şi avem a ne ridica ochii spre o primăvară mai frumoasă.

Recent, la Alba Iulia, s-a constituit Filiala Alba a U.S.R., „ deservind şi judeţul Hunedoara”…Câţiva dintre confraţii mei au aderat şi cred că este bine pentru ei şi pentru literatura noastră. Eu sunt afiliat la Timişoara şi nu aveam cum să abandonez .Cunosc problemele scriitorilor şi oricare dintre ei mi-au cerut o recomandare pentru titularizare, am oferit-o aşa cum o merită. E clar că o decizie guvernamentală parţial-reparatorie privind pensionarea scriitorilor, face solicitările de titularizare atractive şi cât mai grabnice. Drepturile condiţionează a fi membru cotizant , statutar, într-o filială a U.S.R., iar numai statutul de membru într-a asociaţie este insuficient . Unii optează pentru Cluj, Braşov, Sibiu, Dolj, alţii s-au aliat cu Alba Iulienii, acolo s-au găsit edili şi oameni politici care au înţeles rostul unei Filiale puternice .Citez din ziarul Unirea : „ La nivelul CJ Alba a luat fiinţă un Compartiment de Cultură, ce are atribuţii în realizarea şi dezvoltarea de proiecte culturale” …Ei bine, Filiala a primit un sediu în vecinătatea CJ Alba, inclusiv ca sediu al revistei „Discobolul” - ..Pentru achiziţionarea casei CJ Alba a alocat circa 100.00 euro, bani provenind din fondul de rulment al instituţiei”(idem )..Toată admiraţia pentru aşa oameni !

Deşi colegii mei din judeţ au statutul rudei sărace, acela de „deservire”, cred că ei vor afirma ceea ce acasă-n propriul judeţ, din nefericire, ne-a lipsit datorită eterogenităţii stricte, dar şi cu toate coteriile invidiilor, pârelor, orogoliilor, vanităţilor sferto-docţilor : UNIREA …Nici în cuget, nici în simţiri, unirea nu a fost …să fie ! Îmi exprim din nou dezaprobarea explicită că o greşeală gravă s-a făcut prin ruperea Ministerului Culturii de cel al Învăţământului, în schimb alianţa „ contra naturii” dintre Biserică şi cultură…Una e arta şi cultura, alta religia. Efectele se văd, chiar dacă controversatul( şi Versatul!) ex-director de resort, preotul cu rubaşcă de chinez I.O. Rudeanu, a fost îndepărtat după ani de zile de gâlceavă, iar alţii au fost maziliţi…Adio conlucrare fructuoasă, normală, între educaţie şi învăţământ, adio continuitate literară pentru noile generaţii din licee … Doamna Muscă promitea revenirea , noul guvern afirma că Ministerul Cultelor se va separa de cel al Culturii, dar după doi ani, a rămas tot aşa. Poate deoarece etimonul CULT este interpretat dialectic marxist ceauşist ca unul dihotomic? Dar ajungă-i zileri răutatea ei şi carului cu oale o bâtă !

Fiind în preajma Sărbătorilor, dar şi în pragul Uniunii Europene, să credem în renaştere, înnoire şi reaşezare mai spornică, şi măcar acum să ne bucurăm : mai bine mai târziu decât niciodată!

Îi rog pe toţi cei care scriu să primească sincera noastră urare colegială ,inclusiv şi mai ales din partea noului val, care va merge pe terenuri fertilizate de cei ce încă sunt, de cei care nu mai sunt, dar rămân ai noştri, prin valoarea operelor lor.

Eugen EVU

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)