|
De ce este mai iubit un preşedinte
proamerican de poporul român?
Angela FURTUNĂ
Jocurile
politice internaţionale din ultima vreme ne obligă la ceva mai multă
atenţie şi la precauţii de interpretare a evenimentelor politice.
Echilibrul şi faciesul politic al zonelor de influenţă de care depinde
viitorul României se schimbă în mod dramatic. Nu ştim încă dacă România
are capacitatea rapidă de răspuns la aceşti stimuli. Ei acţionează în
Europa Estică şi Centrală, cu maximum de accelerare în ultimele
săptămâni, contracarând printr-un puzzle politic occidental neaşteptat
puseele tradiţionale prin care Moscova resuscitează câteva atitudini de
forţă de tip Războiul Rece… Dar subminând şi atitudinea proamericană a
multor români…
- Vicepreşedintele american vine în România. Joe Biden efectuează vizite
în România, Cehia şi Polonia, în perioada 20-24 octombrie, la scurt timp
după ce Statele Unite au renunţat la amplasarea unui scut antirachetă pe
teritoriile ceh şi polonez, a anuntat recent Casa Albă, citată de AFP,
reconfirmat în România de Mediafax. Obama a anunţat în septembrie că
acest proiect va fi înlocuit cu un sistem menit să intercepteze rachete
iraniene cu rază scurtă şi medie de acţiune, instalat pe nave aflate pe
mare. Această decizie a generat critici în cele două state membre NATO,
unele persoane acuzând Washingtonul că le abandonează în faţa Moscovei.
“În cursul acestei vizite, vicepreşedintele se va întâlni cu şefi de
stat şi de guvern, cu lideri parlamentari şi alţi responsabili politici,
precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile“, cu care va aborda o
gamă largă de subiecte, a precizat comunicatul Casei Albe.
Vicepreşedintele american Joe Biden va petrece ziua de miercuri în
Polonia, urmând ca în cursul serii de miercuri să ajungă la Bucureşti,
potrivit consilierului pe probleme de securitate naţională Tony Blinken,
care a susţinut, luni, 19 octombrie, un briefing pe tema vizitei lui
Biden…Potrivit aceluiaşi consilier, Biden va avea o serie de întâlniri,
joi, cu oficiali de la Bucureşti. Astfel, el urmează să aibă întrevederi
cu preşedintele Traian Băsescu, cu Emil Boc, premierul în funcţie, cu
Crin Antonescu şi cu Mircea Geoană. Biden va sustine, de asemenea, o
conferinţă de presă cu preşedintele Traian Băsescu. Biden va evoca în
special îmbunătăţirea legăturilor comerciale şi a investiţiilor,
consolidarea democraţiei şi subiecte de securitate comune. Comunicatul
despre vizita vicepreşedintelui american nu precizează explicit recenta
decizie a administraţiei Barack Obama de a abandona proiectul de
amplasare a unui scut antirachetă în Polonia şi Cehia.
- Într-un alt centru de putere cu impact european, anume Germania, se
consolidează rezultatele victoriei în alegerile pentru Bundestag ale
Angelei Merkel , cancelara în funcţie din partea CDU, care i-a învins pe
principalii competitori: Frank-Walter Steinmeier, vicecancelar în
funcţie , din partea SPD, şi Guido Westerwelle, preşedinte al
liberalilor (FDP). Victoria Christliche Union (”Uniunea Creştină”) a
adus o consolidare confortabilă în Germania a formaţiunilor de
centru-dreapta. Semnalul pleacă şi înspre alte ţări…
Victoria galben-negru din Germania înregistrată pe 27 septembrie a adus
astfel un mesaj de încredere pentru consolidarea economiei germane şi a
politicilor de influenţare pe plan european (după ce uniunea
creştin-democrată CDU/ CSU şi liberalii FDP şi-au adjudecat 33,4% şi
respectiv 14,8%, la capitolul coaliţie de dreapta-centru, depăşind la
mustaţă alianţa roşu-verde a socialist-ecologiştilor, care sunt şi mai
slabi furnizori de capital şi de profit).
Urmând modelul german, coaliţia tripartită românească PNL-PSD-UDMR este
coaliţia semafor care ar putea să fluidizeze traficul politic blocat
constituţional . Această coaliţie românească se bizuie mult pe o
creştere şi o intensificare a activităţii lobby-ului german din estul
Europei şi din România în ultimele luni, mai ales prin programe
culturale interne, de propagandă şi de entertainment. Propulsarea pe
scena politică românească de top a primarului Sibiului, Klaus Iohannis,
simbol al tradiţionalei eficienţe economice şi organizatorice germane pe
teritoriul românesc, nu este întâmplătoare, ci este rezultatul unor
mutări bine gândite de cercuri politice apropiate de Parlamentul
European, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor
pentru Europa, dar şi din Partidul Popular European (Creştin-Democrat)
PPE şi al Democraţilor Europeni. Însăşi decernarea Premiului Nobel
pentru Literatură pe anul 2009 scriitoarei germane de origine germană
născută în România, Herta Muller, a fost o mutare politică planificată
în aceleaşi conjuncturi politice ale noilor sfere de influenţă ce
înglobează şi România. Nu pentru că meritele autoarei în chestiune nu ar
fi corespunzătoare, ci dimpotrivă, ele sunt la cel mai înalt nivel. Însă
România mai avea, aliniaţi la acelaşi start, având o valoare literară şi
morală de aceeaşi factură a excelenţei, şi pe (mai ales pe) Norman
Manea, stabilit în New York, şi pe Matei Vişniec, stabilit la Paris, şi
pe Gabriela Melinescu, stabilită în capitala Suediei. A fost să fie,
însă, pe valul politic german, soarta alegerilor prezidenţiale
româneşti, iar menirea publică a Hertei Muller – fără ca ea să aibă
habar – a fost aceea de bombă de PR ce doreşte antrenarea unei schimbări
de paradigmă, de translaţie şi de comutare a atenţiei cercurilor
politice româneşti către Planul German, ştiut fiind că pentru
propulsarea media a unui VIP politic se foloseşte în zilele noastre
vehicului VIP-ului din artă şi cultură sau entertainment.
Mutările acestea subtile sunt dirijate prin trusturile media româneşti,
occidentale şi ruseşti, şi sunt aplicate pe o populaţie complet
debusolată, dar şi dezinformată.
Germania manifestă în ultimul an un interes sporit pentru apropierea de
Rusia, în scopul contracarării agresivităţii ei militare.
Fostul ministru german de Externe Joschka Fischer aprecia, în 12
ianuarie 2009, ca Alianţa Nord-Atlantică s-ar putea transforma într-un
sistem de securitate european, susţinând că, şi chiar dacă nu mai este o
superputere, Rusia nu poate fi ignorată. “Dacă premierul rus Vladimir
Putin asediază NATO, de ce să nu îi deschidem uşa şi să îl invităm
înăuntru?“, se întreba fostul ministru german de Externe Joschka Fischer
într-un comentariu publicat în cotidianul “Süddeutsche Zeitung”. “De ce
însă să nu transformăm NATO într-un veritabil sistem de securitate
european, incluzând Rusia?”
Concluzionând această analiză, Preşedintele Băsescu nu se va confrunta,
aşadar, în alegeri, cu contracandidaţi ce joacă mai ales o carte
românească (insensibilitataea lor la criza economică internă, foarte
gravă este, de altfel, un lucru bine cunoscut, de acum), ci cu lideri ce
fac jocuri mai ample, din suita trendului european antiamerican. Spre
deosebire de păpuşarii şi regizorii acestor jocuri, strategi abili şi
situaţi la o distanţă confortabilă de Rusia, Traian Băsescu este
preşedintele ţării ce stă lipită de Rusia în mod iremediabil, pe linia
lipsită de securitate a acestui vecin extrem de capricios şi continuând
să aibă încredere, totuşi, în democraţia şi puterea americană de a
furniza libertate şi democraţie în zonă. România este prea aproape de
suferinţele îndurate de pe urma totalitarismelor nazist şi comunist,
venite din Germania şi respectiv din Rusia comunistă, şi e încă
nevindecată de rănile induse poporului român de Holocaust şi de Gulag.
Este, acesta, unul din motivele pentru care poporul român e mai ataşat
de democraţia americană, constant ostilă dezvoltărilor fasciste şi
totalitare. E, acesta, şi unul din motivele pentru care un preşedinte
proamerican este mai iubit de poporul român.
Angela
FURTUNĂ
http://angela2008furtuna.wordpress.com/
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII
-
Inseraţi un comentariu la subsolul acestui
ARTICOL
|
