Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

„DE CE SUNTEM GRECO-ORTODOCŞI?”

Prof. dr. Viorel Roman

 consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania
 

Impresii si pareri personale in FORUM

 
Creştinismul s-a născut la Ierusalim, a trecut în lume greacă şi s-a elenizat. Cei care au ajuns la Roma, trecând prin Egipt, au preluat tradiţii imperiale. Când sau reîntâlnit în Balcani diferenţele erau evidente şi Imperiul se desparte în două. După prăbuşirea Romei sub barbari, Papa rămâne singura autoritate spirituală şi laică în apus. In răsărit grecii preiau din sec. 7 puterea în „Noua Romă”, Constantinopol. Împăratul ca şi grecii se considerau „romani”, aşa că-i înlătură pe români şi latina cu ajutorul slavilor.

Supravieţuitorii sunt puşi sub obedienţă greco-ortodoxă. Bizanţul avea pretenţii asupra italo-romanilor, galo-romanilor şi hispano-romanilor. Pentru a contracara această agresiune greacă cu falsă etichetă „romană” a fost intronizarea la Roma Carol cel Mare ca Împărat al occidentului 800 şi deja 1054 are loc schisma, după care creştinii „greco-ortodocşi” si „romano-catolici” se anatemizau reciproc până recent şi ş-au creat moduri diferite de organizarea vieţii sociale. La “greci” ea este simplă şi informală, la occiderntali, sofisticată şi formalizată. La ortodocşi domină cultura rurală de subzistenţă, la occidentali, tehnologile industriale avansate, oraşul.

Participarea politică, productivitatea muncii, mobilitatea profesională, salariile, diferenţierea socială sunt la ortodocşi modeste, la occidentali ele inregistreaza valori ridicate. Controlul social e la ortodocşi direct, personal, la occidentali, indirect, birocratizat. Apusul are valori universale, răsăritul particularistice. Creştinismul este la ortodocşi al statului, ei susţin stilul cezaro-papal al Imparatului ca monarh absolut şi viceregent al lui Dumnezeu. Catolicii îl văd pe Papă ca vicarul lui Isus şi pe Imparat în Biserică. Pentru “greci” Sfântul Duh purcede de la Tatăl, la “latini” de la Tatăl şi Fiul.

O reprezentare grafică a ortodoxiei este cercul, în centrul căruia Imparatul şi vicarul lui Dumnezeu sunt una, pe când în vest este elipsa cu două focare, papa şi împăratul. Prima generează „despoţia orientală“, a doua „societatea civilă“ de neînţeles la ortodocşi. Oricum entuziasmul pentru societatea civilă, economia de piaţă şi democraţie e la ortodocsi de sorginte mistică, orientală. Când occidentalii se confruntă cu efuziunea procapitalistă a foştilor ortodoxo-comunişti, de regulă proa-spat botezaţi sau cu un stagiu redus în Biserică, sunt consternaţi de lipsa lor de rea-lism. De fapt şi unii şi alţii sunt sinceri. Răsăritenii sunt adepţii lui Platon, utopici. Apusenii sunt pragmatici după Aristotel. “Grecii” şi “latinii” au facut recent mari paşi în depasirea schismei şi e posibil să începată un dialog sincer şi deschis, care să spargă cercul vicios la românii de la nord şi sud de Dunăre persecutaţi de o mie de ani de greco-slavi pentru că sunt de origine romană şi aspira spre Roma şi de romano-catolici pentru că sunt obedienţi greco-slavilor de la Constantinopol si Moscova.


Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania


Ref la discutiile anterioare si toate articolelel care le.am citit,
consider arta cand cineva reuseste prin atatea abordari sa sa nuanteze
aceeasi idee.

Cele 2 articole imi dau senzatia ca suntem rezultatul influentei
catolice si musulmane, fara de care (oricare din ele) nu am fi fost
"poporul superior" minunat ce se hraneste din lumina. E ceva spiritual
interesant si inaltator in asta, dar exista si partea cealalta a
monezii:
pt mine e acum o evidenta, ca noi ca popor greco-ortodox, cum l-ati numit, ne hranim mai mult din povesti si asteptam mai mult decat actionam(ceea ce e rau) si ne dorim cu ardoare lideri de la care asteptam totul - de asta pt noi presedintele a fost, si este inca,
conducatorul suprem si avem incredere in el mai mult ca in orice.
Tot din aceeasi perspectiva observ acum sub alta lumina,
comportamentul tipic romanesc: el romanul, muncitorul(angajatul unei
firme), ii place sa discute intotdeauna cu seful cel mare; nu-l
intereseaza prea mult o incurajare de la un manager de proiect; daca
vine la el seful, directorul firmei, poate sa-l si critice ca tot e
mai bine, a fost atins/luminat/bagat in seama.

Ref la sf articolulului de mai jos: sa inteleg ca Grecia fara sa faca
nimic, se va unii cu Roma inaintea noastra? nu social, ca acolo e
evident, sunt inainte,. dar spiritual...; stiu, si ati spus si dv in
al doilea artĂ­col ca noi ordoxii latini, am facut prima punte impreuna
cu Papa; cum sa se bage grecii acum inaintea noastra?

Cu respect,
Valeriu Filip
Software Associates

 

  Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]    

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.