De ce vin romānii īn Germania

Lector Antonia Olariu

Universitatea Konstanz

Impresii si pareri personale in FORUM

 

    Īn aceşti ani, dar deja de cīteva decenii, romānii vin īn Germania īn primul rīnd, ca īn orice ţară din Occident, pentru a gasi o viaţă mai bună, o muncă bine platită, pentru confort şi deci pentru un standard mai ridicat de existenta. Din păcate, unii, nu cei mai reprezentativi pentru naţiunea noastră, dar foarte mediatizaţi, vin şi cu gīndul de-a găsi mijloace mai puţin onorabile de a « se descurca ». Dar referindu-ne la ceilalţi, cred că vin şi pentru a trăi īn parametrii unei ordini mai clare, mai limpezi şi mai corecte, tipic germane, īn care faptei meritorii īi răspunde şi răsplata pe măsură, īn care lucrurile se deruleaza disciplinat, conduita generală a societăţii este una civilizată şi marcată de respectul interuman,de o curăţenie ireproşabilă, legile sunt respectate şi nu sunt eludate prin corupţie, cum se īntīmplă, din păcate, īn ţările estului.

Cei cu care am eu contacte prin natura profesiei, studenţii, cadrele didactice, vin şi pentru a se instrui temeinic, a deprinde mai bine şi mai profund elementele discipinei alese de ei ca să le devină profesie, pentru a urma cursuri de studii aprofundate, masterete şi doctorate grele, dar nu o dată īncununate de succes (precum se īntīmplă cu minţile romāneşti pretudinteni īn lume !)şi prezumate a aduce ulterior un statut social si profesional onorabil.

      Dar romānii nu vin doar de cīteva decenii īn Germania, legal sau pe căi laturalnice; ei au venit aici şi īn secolele trecute ca să adape de la izvoarele culturii şi ştiinţei avansate pe care le-a reprezentat din vremuri vechi această ţară. Cultura noastră conţine multe exemple de oameni care au venit şi s-au format aici spiritual, intelectual, profesional, īntr-un mod elevat şi au devenit personalităţi de formaţie germană care apoi s-au īntors acasă, īn Romānia şi au fertilizat acolo mediul cultural cu roadele dobīndite aici. Daca ne referim doar la Maiorescu, Eminescu, Xenopol ori Blaga şi aserţiunea se susţine pe deplin prin ceea ce au realizat ei īn cultura noastră devenind personalitaţi de prim rang prin propria lor energie intelectuală, cizelată, formată şi stimulată de orizontul germanităţii. Nici nu ne-am putea imagina ce ar fi fost Eminescu fără contactul atīt de intens fertilizator cu spiritul şi cultura germană! La fel, īn zona Bucovinei de unde mă trag eu, acest orizont a constituit mereu unul de tindere īnaltă, chiar pentru persoane de condiţie economică modestă, fii de ţărani, dar care prin strădaniile lor şi prin sprijinul unor mecenaţi generoşi, precum au fost membrii Societăţii pentru Cultura Romānă īn Bucovina, - o adevarata academie a Nordului - au venit şi au īnvăţat aici şi s-au intors apoi acasă, contribuind din plin la ridicarea acestui ţinut la cote de civilizaţie şi educaţie remarcabile, dar din păcate, atīt de vitregite de istorie.

      Despre aceste lucruri s-a vorbit īn manifestarile organizate de Socieatea culturală germano - romană Bodensee din Konstanz pe care o conduc, cu prilejul mai multor activitati culturale, precum au fost Zilele culturale germano- romāne desfăşurate īn iunie 2005 şi care au reuşit să atragă un număr mare de participanţi, dar şi de ecouri pozitive īn presa germană, conform dezideratelui nostru de a facilita cunoaşterea valorilor culturale romāneşti de către societatea germană care, datorită multor aspecte negative prea mult speculate īn massmedia, avea şi are īncă, īntr-o mare măsură, o imagine deformată sau dezechilibrată despre noi, romānii. Noi ne-am propus şi am reuşit īntrucītva să schimbăm acestă stare de lucruri iar seria de manifestări organizate de-a lungul timpului şi despre care s-a scris chiar īn revista Agero, urmăreşte acest obiectiv: să facă a fi cunoscute şi laturile profunde, meritorii, valoroase ale culturii noastre, ceea ce īn actualul stadiu de apropiere a integrării Romāniei īn Uniunea Europeană devine un factor major.

    Dar din cele petrecute īn acele Zile culturale s-a desprins şi o altă idee: aceea că noi, recunoştem desigur, rolul fertilizitor al culturii germane asupra unor personalităţi romāne de prim rang, deci asupra culturii noastre şi care au contribuit īn bună măsură la evoluţia societăţii noastre. Dar deşi şi noi, romānii, am evoluat social şi cultural ca toate celelalte naţiuni, dar, spre deosebire de unele dintre acestea, la noi īncă nu s-a petrecut fenomenul de secare a energiilor creatoare, de uscăciune spirituală prin invazia consumerismului şi pragmatismului occidental şi că īn acest moment cultura noastră mai are capacitatea de-a oferi, bine reprezentată şi sprijinită prin factori oneşti, competenţi şi activi de propagare, un filon important de valori culturale proaspete, precum cele ce ţin de etnografie şi folclor, dar şi alte paliere de creaţie cultă, precum poezia, (una dintre cele mai profunde şi originale din Europa!) teatrul nostru, pictura, muzica, pantomima ş.a., ce pot acum īntoarce cu “dobīnda” Germaniei, ca şi Franţei, ca să numesc doar cele mai importante naţiuni ce şi-au produs influenţa istorică asupra noastră, dar nu numai acestora, roade spirituale de o mare opulenţă ce pot īmbogăţi bazinul cultural german, dar şi īn genere, cel european.

    Iar noi, cei ce simţim romāneşte dar ne-am adaptat şi am īnvăţat să trăim aici īn Germania, avem, cred, posibilitatea, ori poate chiar responsabilitatea, de-a contribui la acest fenomen.

    Şi dacă tot mă adresez revistei Agero, vreau sa relev la acest punct meritul acestei publicaţii şi al mentorului său, Lucian Hetco, īn această direcţie şi să-l felicit acum, la aniversarea a 5 ani de existenţă şi să-i urez, domniei sale şi revistei la care atītea cugete romăneşti se alătură, stimulate de cadrul ei generos, să obţină īn continuare multe succese pe acest drum, atīt de greu, dar şi atīt de generos, care ne reuneşte şi ne apropie, īn folosul ideeii de romānitate īn plan european.

 

Lector Antonia Olariu

Universitatea Konstanz

Preşedintă a Societăţii germano-romāne Bodensee e.V., Konstanz, Germania