EDITORIAL

DE TOATE ŞI CEVA ĪN PLUS

Maria Diana Popescu, Agero

Zgomot de cătuşe şi valuri tulburi s-au abătut peste antipatiile şi simpatiile din politică īn săptămīna dinaintea Paştelui. Caracatiţa a pierdut un braţ, cum īntotdeauna s-a petrecut la sărbătorile mari de peste an, adică un berbec naţional, potrivit să īnchidă gura poporului, a fost sacrificat īnainte de Īnviere, semn că aleşii fac minuni pentru naţiune, īn timp ea va petrece liniştită īn cīntări de slavă şi bucurie. Şi īn spaţiul virtual a fost agitaţie mare. Mieii au devenit pentru scurtă vreme vip-uri, alături de oiţele de pe reţelele de socializare. Tunşi, frezaţi şi spilcuiţi, mieluşeii din fotografii şi-au aşteptat călăii pe internet. Cu un simplu clic, cui i-a dat mīna şi-a cumpărat pe alese ospăţ pentru Paşti, deşi cuvintele de ordine repetate pīnă la saţietate īn preajma Paştelui au fost: pensii, şomaj, sărăcie, proteste. Sărbătoarea Īnvierii a fost liniştea dinaintea avalanşei de proteste anunţate la nivel naţional. La antipod, dosare cu stenograme, dosare cu avioane la mīna a doua, 24 la număr. O afacere buclucaşă, a cărei cheltuială se triplează īn timp. Nu sīnt bani de salarii, nici de pensii şi iacătă, cumpărăm de la concernul american Lockheed Martin avioane F-16 Block 25, de 1,3 miliarde dolari. Pe līngă vechiturile pe care americanii le aruncă īn ţara noastră ca la coşul de gunoi, Romānia va mai cumpăra alte 24 de avioane noi, de tipul Block 50-52, fabricate tot la ei. Potrivit unor informaţii, factura de īnarmare a programului multirol se va ridica la 4 miliarde de dolari şi va cocoşa mai tare trupul bicisnic al Romāniei, obligată să-i achite fără ca americanii să vină cu vreun program menit să compenseze efortul financiar făcut de ţara noastră cu firmele care se vor ocupa de cīrpirea avioanelor second hand.

Frunzărind cīteva periodice pe fir, am descoperit cīteva informaţii uluitoare: cutremurele din ultimii ani (mă refer la Indonezia, Haiti şi Chile) ar fi fost provocate de arme geodezice, aflate īn stăpīnirea celor care controlează lumea īn căutarea de resurse. Statele aflate sub o astfel de tragică incidenţă artificială, au fost silite să cerşească mila Fondului Monetar Internaţional. Īndurarea acestui organism-vampir a constat īn ĪNDATORAREA lor (aici intră Grecia şi Romānia, chiar dacă am avut parte doar de cutremur economic şi social) pentru viitorii 50-100 de ani. Am mai citit că scriitoarea germană de origine romānă, cīştigătoarea Premiului Nobel pentru literatură īn 2009, se īntīlnea cu editoarea īntr-o pădure pentru corectarea manuscriselor, chipurile se ascundea de Securitate. De parcă Securitatea nu avea altceva mai bun de făcut decīt să cheltuiască timp şi personal cu scriitoraşii de provincie. După 1989 s-a născut dizidenţa culturală, dar şi grav-bolnavii cu maladii provocate de fobia Securităţii. Au apărut ca ciupercile după ploaie persecutaţii de Securitate. Mulţi scriitori şi-au confecţionat biografii īnsiropate cu poveşti nemuritoare, cum că erau urmăriţi şi cīnd se spălau pe dinţi, pentru că, declară ei, aveau ascunse īn sertare opere īntregi īmpotriva sistemului. Să mă ierte Dumnezeu, īnsă mulţi din cei care se bat cu dizidenţa īn piept au cīntat partidul şi regimul īn operele lor. De curīnd mi-au căzut īn mīnă cīteva antologii şi multe ediţii vechi de ziare şi reviste care incriminează nume sonore ale culturii şi literaturii. Aşa că, la loc comanda, domnilor dizidenţi! Cīt priveşte pe obţinătorii unor premii fabuloase, să fie ei liniştiţi, ştim cu toţii cum se dau premiile īn literatură.

Mai grav este că din 2007 īncoace sīntem cobai pentru toate. Cu toţii consumăm, fără să avem cunoştinţă, legume şi fructe tratate cu otrava cancerigenă INIŢIUM. Ei bine, unele autorităţi care ar trebui să facă studii de īmbunătăţire a calităţii nutriţionale a fructelor şi legumelor, din 2007 ar testa pe ascuns rezistenţa noastră la pesticidul cu pricina, fără o informare prealabilă. Aşadar, Paştele cu alaiul de trebuinţe şi de bucurii a trecut, stīnile au rămas fără o generaţie de miei, romānul nechibzuit fără bani īn buzunar, caracatiţa fără un braţ istoric, iar viaţa socială rīnjeşte cu colţii ascuţiţi cetăţeanului de rīnd, īn timp ce străinii patroni la noi īn ţară au īnregistrat cel mai mare profit din an. Anul trecut de Paşti, Suceava a intrat īn Cartea Recordurilor cu un ou uriaş de 7,25 metri şi o greutate de 1,8 tone, omologat de World Records Academy, aflat azi īn centrul Sucevei. Norocul oului: e din fibră de sticlă, altfel nu ar fi rămăs nicio cojiţă pīnă acum. Nici anul acesta de Paşti nu ne-am lăsat mai prejos. Un gigant ou, 2,2 metri īnălţime, de data aceasta de ciocolată, a fost construit de un maestru cofetar din Constanţa. Mai adăugăm şi alte ciudăţenii costisitoare, īmprumutate de peste graniţă şi omologate de dragul publicităţii. Mă gīndesc, oare cīte acte caritabile nu s-ar fi putut face pe nota de plată a acestor preadulci circuri? Cīţi oameni nevoiaşi, cīţi bătrīni şi copii din azile şi cămine s-ar fi hrănit pe nota de plată a gesturilor hazardate. Pentru a nu ştiu cīta oară mă īntreb de ce nu avem un nivel de trai european? Ei bine, pentru că ne dăm īn spectacol, pentru că ne străduim să avem cele mai multe kitsch-uri din Europa, care nu aduc credibilitate Romāniei, nu o scot din impas, dar nici nu ridică riscul de ţară, parafat de UE. Īn definitiv, pentru că nu avem mīndrie! Bătrīnii care au muncit o viaţă au făcut īn fiecare an cozi la Casele de Ajutor Reciproc, ca să aibă o mīncare mai bună pe masă. Nu īncerc să demolez mitul megaspectacolelor aferente sărbătorilor, nici să bagatelizez interesul financiar al patronilor de hipermarcheturi. Scopul lor e să ne transforme treptat īn consumatori inveteraţi ai ciudăţeniilor care ne dezumanizează, deci cu maximă īngăduinţă, pot să spun din nou că pe furtuna financiară, pe fondul sărăcirii care bīntuie prin ţară, mulţi s-au dat īn stambă.

Lăsīnd īn urmă glumele costisitoare şi trecătoare, mă īntorc la oile celebre şi mă adresez cu pace iarăşi şi iarăşi domnilor guvernanţi īmbogăţiţi din proprietatea poporului: aştept ziua īn care Romānia va intra īn Cartea recordurilor cu cel mai īnalt nivel de trai din Europa, cu cel mai scăzut nivel de corupţie, cu cel mai bun sistem de protecţie socială, cu cel mai eficient sistem de sănătate şi de īnvăţămīnt. Deocamdată avem cele mai proaste drumuri, cele mai multe spitale fără dotări, deşi medicii romāni sīnt printre cei mai buni din lume; avem cele mai īnţesate azile, cei mai corupţi politicieni, cei mai mulţi săraci, cele mai mici salarii şi pensii din Europa!

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com