Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

De ziua mea, o criză bate la uşă!

Alberto Palombi

Aş fi vrut să fiu vesel, aici acasă la voi, sau la noi,  cu drept de necetăţenie... pentru  faptul că sunt aici de mai mult de 10 ani şi  sunt o valoare pentru această ţară…o valoare de ospitalitate a României şi românilor, de toleranţă, o  recunoaştere a dinamismului  economic  al  acestor  meleaguri,  mărturisirea  indiferenţei   acestui  popor faţă de orice diversitate culturală, etnică şi politică.

Ce se întâmplă  în acest moment de decadentism economic şi democratic  în România şi în Europa! Este posibil, ca analiştii din  toată lumea să fie  nişte prostănaci, care habar nu au de ceea ce se întâmplă în România? Dacă  luăm totul  cu filozofie şi superficialitate, nu e mai bine să  debarcăm această criză destul de complicată şi pacătoasă, între o  utilă  reorganizare  a economiei şi democraţiei în această ţară? Eu nu vreau  să cântăresc situaţia cu indicatori economici,  care  iar influenţează bugetul statului în faza de vot în parlament, doar câteva concepte de macroeconomie legate de  deteriorarea ulterioră  a societăţii romaneşti.

Dacă această criză financiară a creat pagube serioase de câteva miliarde de euro băncilor şi ştiind că 60% din fluxul  financiar, adică împrumuturi  în euro au luat drumul  spre “paradisuri  fiscale”, ţări cu regim fiscal liber, neimpozabil şi restul  echivalent la împrumuturi luaţi de 25.000 de cetăţeni români, cum se poate imagina, că banii aceştia vor reintra în ţară fără să fi fost de folos cuiva?   Am învăţat că cele mai mari jafuri, au mereu o complicitate cu  cineva încredinţat, care face parte din structura ţintei jefuite... Adică   acest dezastru economic s-a întâmplat  fără  o minimă implicaţie a sistemului  bancar românesc? Eu cred că da!!!  

Şi mai mult, ceea ce s-a întâmplat şi este  vizibil, este  nimic faţa de ce se va întâmpla peste nici 3 - 4 luni, dacă statul român nu intervine cu un serios plan de ajutor faţă de aceste 25.000 de familii. Familii care, comprimate de această criză, de la devalorizarea leului faţă de euro şi de creşterea rată a  şomajului, vor fi constrânse să renunţe  să nu plătească rata şi dobânda  de împrumuturi băncilor şi în curând se va  naşte  un val de  proceduri falimentare, care vor aduce la disperare mii de familii!!! Dar cel mai grav nu e acest lucru, sau mai bine spus ,,după uragan, vine cutremurul”...

Băncile care vor intra în posesia de bunuri  pe procedura falimentară, cu certitudine, vor favoriza  aceşti speculanţi  care nu  vor mai  returna banii luaţi în împrumut de  la bănci,  dar cu aceşti   bani şi cu societăţile  căpuşă, vor  achiziţiona patrimoniul imobiliar al băncilor. Acest lucru  s-a întâmplat în perioada de criză în fiecare regim capitalist ,,bolnav”... Şi dacă la această problemă adăugaţi că intrăm în recesiune economică, capitalul străin investit în activitatea industrială, nu va mai fi. Şi mai departe că deprecierea leului va contribui la  creşterea debitului  faţă de  cota de import –export, adică  acela 90% şi 65% de bunuri alimentare şi nonalimentare importate, vor costa din ce în ce mai mult...atât de mult, că mai puţină marfă vom  regăsi pe piaţă, supunând la risc întregul sistem macroeconomic!!!

Pâna  acum economia românească  a fost susţinută de o relevantă fluiditate monetară, în euro şi în dolari şi de ce nu în lei, din momentul  în care Banca Centrală Română e constrânsă să susţină deprecierea leului emitând pe piaţa bancară  cantităţi substanţiale de euro, la o valoare de schimb ireală, ce se va întâmpla când peste câteva luni euro şi alte valute internaţionale vor creşte faţă  de leu, şi statul român şi Banca Centrală Romană vor fi constrânse să facă recurs la împrumuturi  de la FMI..Simplu!!!  Astăzi  se încearcă să se ascundă o criză destul de  dezastruoasă,  dar  societăţile comerciale nu vor mai face  faţă sistemului  de creditare pentru achiziţionarea mărfurilor, vor reduce cantităţile  de stocuri  importate,  băncile vor avea mai puţine depozite, şi vor falimenta şi ele. Dacă şi asta  se suprapune faptului  că nu va mai intra  aceeaşi  valută de la imigranţi, cadrul este complet. Ne aşteaptă un an sau o perioadă mai lungă, dezastruoasă!

Va scădea consumul şi această economie comercială, nesusţinută de o revigorare a părţii industriale productive şi a aceleia agroalimentare, statul român va fi nevoit  pentru prima dată după  1989 să facă per întreg  o ,,revoluţie adevărată.” Trebuie să aleagă un model constituţional  mai matur, să reexamineze o viziune  totalizantă şi barbară care a fost  până acum, cea  capitalistă în bine şi rău,  să  aleagă un sistem public privat pentru a  face faţă la criză, adică: să creeze  activităţi infrastructurale fundamentale,  noile reţele publice, (străzi, căi ferate, poduri, sisteme de irigare,  reechilibru de mediu rural faţă de cel urban),  să stabilească  limita poluantă a ecosistemului, să  favorizeze transportul  public,  să aducă  în timp scurt la bun sfârşit  reforma agrară  (implementând mici întreprinzători spre  filiera agroalimentară creând  sisteme consorţiale şi cooperativistice,  care ar trebui să gestioneze teritoriile arabile ca o adevărată resursă naţională... Considerând că de acei 30 de miliarde de euro care trebuie să intre în casele românilor ca ajutoare pâna în 2013 data de  adoptare a monedei Euro, 13 miliarde  sunt destinate  dezvoltării  agriculturii româneşti.

În sinteză , statul român   trebuie să intervină repede asupra infrastucturilor, dar trebuie să creeze şi  să dezvolte o politică decentrată revoluţionară, defavorizând mediul urban şi reechilibrând  diferenţa  între periferie şi centru...adică îmbunătăţirea  nivelului de trai la ţară..... şcoli, locuinţe, mici fabrici de trasformare alimentară, ocupaţie  pentru tineri  în agricultura industrială, şi alegerea de tipuri primare de culturi agrare şi de sisteme de crescătorie,  care trebuie să satisfacă o parte din  nevoile  alimentare  ale  acestei  populaţii, considerând că industria automobilistică nu mai este unicul stâlp al  acestui sistem modern. Poate că cineva regăseşte în analiza mea o viziune social -democratică, sau socialistă a statului...Eu spun că această criză  a sistemului capitalistic nu mai e doar ciclică, ci  un faliment în egală măsură al sistemelor comuniste sau socialiste.

La începutul noului mileniu, e absurd ca unii oameni să  moară de foame, iar alţii  să risipească  resurse fără limită... Trebuie să  alegem între o  valoare umană a societăţii contemporane şi o valoare speculativă a economiei de piaţă. Din greşeli trebuie să invăţăm să recuperăm valorile  existenţiale  pentru a pune în siguranţă viitorul  noilor generaţii.
 
Alberto Palombi

18.02.2009

...............................................................

ALBERTO PALOMBI

S-a născut la Roma (18 februarie 1955), unde a activat pâna în 2000 ca profesor de arte plastice şi jurnalist. De 10 ani trăieşte în România unde s-a remarcat printr-o activitate culturală de excepţie: director al revistei INSIEME şi PIAZZA ITALIA, director artistic al FESTIVALULUI TINEREŢII de la Costineşti , director de marketing la MENAWORK EST PREFABRICATE, ca designer realizând clubul TWO din Constanţa, faţada exterioară a Universităţii de Marină Constanţa, clubul Crush din Mamaia.

Cuvintele în limba română ale lui Alberto Palombi se prind in jocuri luminoase de sunete, ca o muzică pe care el o compune cu foarte mare uşurinţă, transpunând-o în poeme de o desăvârşită fineţe: "am şters din memorie/ zilele trecute,/ am ars gânduri/ în pasiuni de foc/ şi acum stând, s-a stins/ în memorie/ gândul ce a fost." Sculptor, poet, fotograf, designer, ziarist, ALBERTO PALOMBI este o figură marcantă a culturii şi artei contemporane. (Daniela Voicu)

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)