|
|
|
|
            |
|
EDITORIAL DECLINUL AVĪNTULUI MONDIAL Maria Diana Popescu, Agero, Stuttgart
Deşi mulţi analişti financiari ne asigură că economia mondială semnalează sfīrşitul recesiunii, alta este realitatea. Vechile politici monetare nu mai au aplicabilitate, nu mai sīnt sustenabile, industria financiară mondială se află la o răspīntie fără precedent, este asemenea unui balon uriaş, umflat fără control de fundamentalismul de piaţă, de expansiunea imperiilor bancare, a creditelor şi a dobīnzilor exagerate, stoarse de la clienţii acestora. Alte voci vorbesc despre sfīrşitul unei perioade care şi-a luat startul după al doilea război mondial, perioadă fundamentată pe expansiunea dolarului ca monedă de referinţă internaţională, dar şi pe ascensiunea creditelor. Ca să īnţeleg mai bine punctul culminant al crizei şi declinul unui avīnt mondial economic fără măsură, mi s-a părut destul de explicit George Sörös, īn lucrarea Noua paradigmă a pieţelor financiare. Criza creditelor din 2008 şi implicaţiile ei, Bucureşti, Ed. Litera Internaţional, 2008. Lucrarea vorbeşte, printre altele, despre teoria competiţiei perfecte, generatoare a proceselor de tip creştere-declin, care la īnceput se autosusţin, ca mai apoi să devină un fiasco. Autorul afirmă că omenirea se află la finalul unei lungi perioade de expansiune a creditelor, generată de lipsa măsurilor care au dus la această cădere bruscă şi de fond. E posibil ca afirmaţiile sale să nu fie decīt simple speculaţii, care să distragă atenţia de la adevăratele probleme.
Lăsīnd aceste socoteli pe seama specialiştilor care se īntrec numai īn datul cu părerea, am ales să privesc cu scepticism īn jurul lumii dar şi īn ograda noastră. Pīnă şi dezastrele naturale din ultima vreme dau sentimentul că trăim zile īntunecate. La Luca 21, 25-26, spune: Şi vor fi semne īn soare, īn lună şi īn stele, iar pe pămānt spaimă īntru neamuri şi nedumerire din pricina vuietului mării şi al valurilor. Iar oamenii vor muri de frică şi de aşteptarea celor ce au să vină peste lume, căci puterile cerurilor se vor clătina. Forţele distructive abătute asupra omului, calamităţile naturale cu pierderi importante de vieţi omeneşti, uraganele, inundaţiile, tornadele, violenţa, terorismul, destrăbălarea şi ieşirea lumii din matca naturală, dar şi previziunile ştiinţei dau serios de gīndit. Iată cīt de minunat ne vorbeşte Dumnezeu prin prooroci despre apărarea divină: Dacă tu vei trece prin ape, Eu sunt cu tine şi īn valuri tu nu vei fi īnecat. Dacă vei trece prin foc, nu vei fi ars şi flăcările nu te vor mistui (Isaia 43, 2). Oamenii trebuie să īnţeleagă cīt de mici sīnt īn faţa pericolelor de tot felul, mai ales cīnd nu mai au niciun Dumnezeu.
Mai aproape, la noi acasă, printre pericolele care ne pīndesc este şi cel de a rămīne fără capetele luminate, care amprentează ţara cu un anume grad de reprezentativitate, fără specialiştii din medicină, fără cei din cercetare. Cine, īn haosul prezent, mai poate auzi alarma disperată din sistemul de sănătate romānesc? Dezastrul este că tocmai medicii bine pregătiţi, specialiştii de rang īnalt părăsesc sistemul, īmbolnăvit de modul aberant al politicii de piaţă. La cheremul guvernanţilor, domeniul sănătăţii a intrat de vreme bună īn moarte clinică. Pentru că nu se rezolvă aproape nimic din ceea ce au sperat studiind şi perfecţionīndu-se, medicii caută disperaţi soluţii, unii īn ţară, alţii īn străinătate pentru a se realiza profesional şi social, fenomenul contribuind la īnstrăinarea elitei romāneşti. Posibilitatea unei activităţi şi a unei vieţi de calitate īn Romānia este din ce īn ce mai mică pentru toate categoriile sociale.
Ar fi multe de spus, dar īn context se impune să mai adaug: există un obicei dezgustător de a da publicităţii alte minuni decīt realitatea, problemă pe care am tot subliniat-o, dar mă bizui pe forţa şi pe circumspecţia romānilor care nu vor lăsa ţara din mīnă, şi vor īmpiedica eventualele situaţii nedorite (?). Nu trebuie să ai doctorate īn ştiinţe ca să pricepi că legile ţării şi Constituţia sīnt ignorate aproape cu maliţie şi că se conspiră de fapt la siguranţa noastră socială. Guvernanţii nu-şi pierd deloc năravul, se fac că nu văd, că nu aud semnalele care privesc siguranţa socială şi liniştea cetăţenilor de toate naţionalităţile, deşi presiunile externe şi cele ale unor forţe dinlăuntrul ţării, din ce īn ce mai lipsite de bun simţ, sīnt de netrecut cu vederea.
Īn bătaia vīnturilor dinspre Europa, e de dorit să nu ne mai īnsuşim psihologia muchiei de cuţit.
Maria Diana Popescu, Agero, Stuttgart
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
