|
Despre cultură şi
civilizaţie
Venera Dumitrescu - Staia, Canada
Impresii si pareri personale in FORUM
Ce este cultura? Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de
omenire īn procesul muncii sociale desfasurate de-a lungul veacurilor.
Este totalitatea din diverse domenii pe care la poseda cineva,
dezvoltarea intelectuala a individului de-a lungul anilor, īn pas cu
evolutia societatii īn care traieste. Se spune uneori "am īntālnit un om
de o adevarata cultura", aceasta īnsemnānd o persoana care poseda un
nivel intelectual variat si mult superior omului de rānd. Se stie prea
bine ca poate exista o INTELIGENTA FARA CULTURA, dar nu exista si o
CULTURA FARA INTELIGENTA. De asemenea, cultura poate fi "generala" sau
"specifica unui anumit domeniu".
Ce este civilizatia? Nivelul de dezvoltare la care se gaseste viata
materiala, sociala si morala a unei formatii sau a unui grup social, o
stare a vietii sociale, economice si culturale a unui popor, al unei
tari, a unei familii, unei epoci. Īn acest Mileniu, suntem īntr-o faza
unde descoperim pe de o parte adevarul relativ la conceptul de
civilizatie si depasirea necesara a unui concept. "Faza civilizatiiilor
este pe cale de a se termina... si umanitatea este īn drum spre BINELE
sau RAUL ei, pentru a ajunge la o faza noua, aceea a "unei civilizatii
capabile sa se extinda īn īntregul Univers". (Citat din lucrarile lui
Franēois BRAUDEL, istoric francez (1902-1985), care a studiat economia
Europei preindustriale īntre secolele XV-XVIII).
Breudel afirma ca, citez: "Cuvāntul civilizatie - neologism - a aparut
cu īntārziere si pe ascuns īn Franta secolului XVIII, el (cuvāntul)
fiind "fabricat" pornind de la cuvintele īn lb.franceza "civilisé",
"civiliser", care de fapt existau īnca din secolul XVI. Cuvāntul
"civilizatie" folosit spre anul 1732, nu era decāt un termen care facea
parte din jurisprudenta si īnsemna un act de justitie, sau o judecata
care putea schimba un proces criminal īntr-un proces civil. Expresia
moderna, īn sensul de "trecere la stadiul de civilizatie", a aparut mai
tārziu, īn anul 1752, datorita scrierilor lui Anne-Robert-Jacques TURGOT
(1727-1781), baron si om de Stat, economist francez, care a pregatit o
lucrare asupra Istoriei universale. Intrarea oficiala a cuvāntului
īntr-un text imprimat, a fost īn "Tratatul populatiei (1756) a lui Octav
MIRABEAU (1848-1917), scriitor francez, "tatal" tribunalului
revolutionar, īn care se punea īntrebarea asupra "īnsusirii civilizatiei
si chiar luxul unei false civilizatii".
Chestiunea sensului respectiv al cuvintelor "cultura si civilizatie" a
aparut de curānd. Dupa André SAURČS, "Cultura este un fapt al
inteligentei individuale, īn timp ce civilizatia sau privilegiul
civismului, este cultura īncarnata a īntregului popor, care a patruns īn
moravurile vietii". Istoricul german Theodor MOMMSEN, afirma īn 1951 ca,
"Cultura este cea mai pretioasa, si ca datoria omului este ca
civilizatia omului sa nu distruga cultura, nici tehnica, nici fiinta
umana, civilizatia facānd parte din valorile colective".
Īn secolul al XVIII-lea, cuvāntul "civilizatie" era īntrebuintat la
singular, civilizatia constituind un absolut la care popoarele
participau īn mod divers. De exemplu Franta, dupa Suarčs, participa la
un grad mai ridicat decāt Germania si a majoritatii altor tari din lume.
Cu timpul, s-a īnlaturat īn mod progresiv aceasta ierarhie fiind
asociata colonialismului si imperialismului occidental, care a avut
drept consecinta folosirea cuvāntului "civilizatie", la plural, adica
"civilizatii". De atunci, cuvāntul si-a pierdut sensul pe care l-a dat
Suarčs, afirmānd ca: "De fapt, folosirea plurarului corespunde la
disparitia unui oarecare concept, la stergerea progresiva a ideii,
proprie secolului XVIII a unei civilizatii amestecata cu progresul īn
sine si care va fi rezervata cātorva popoare privilegiate, a unor
grupuri umane, unor elite".
Cuvāntul "cultura" si el a suferit mutatii īn raport cu sensul pe care-l
afirma Mommsen, rezultānd faptul ca atāt "cultura cāt si civilizatia"
sunt practic sinonime si ca nici una, nici alta nu pot fi prezentate ca
"modele". Raymond ARON, afirma ca - "Suntem īntr-o faza unde vom
descoperi pe rānd adevarul relativ asupra conceptului de civilizatie si
depasirea necesara a acestui concept. Īn acelasi timp, civilizatia
industriala exportata de Occident, nu este decāt o trasatura a
civilizatiei occidentale. Am vizitat aproape īntreaga Peninsula Iberica,
cu "vechea civilizatie", impresionanta din toate punctele de vedere, īn
special din punct de vedere arhitectonic, cultural etc., si-mi pun
īntrebarea deseori - oare ce va ramāne dupa sute de ani din "noua
civilizatie" pe care o traim? Trecutul civilizatiilor, greaca egipteana,
araba, nu sunt decāt trecutul altor civilizatii, continuarea unei
istorii īmprumutate īn mod continuu, la care s-au adaugat alte
particularitati, fara a dispare īnsa originalitatea lor. Fiecare
civilizatie la rāndul lor au fost si vor fi zdruncinate din structura de
baza, la care se va adauga "noul".
Cu toate acestea exista si īn acest secol grupuri umane unde se manānca
cu māna, se locuieste īn corturi, iglu-uri sau case din chirpici, si
aceasta pentru ca unele grupuri nu vor sa renunte la vechile civilizatii
pe care le-au mostenit de la stramosi, la care se adauga si traditiile
religioase, de cultura, etc., perpetuare care va continua, probabil, si
īn secolul viitor.
Civilizatia secolelor XX -XXI sunt socotite ca cele īn care s-au facut
cele mai mari descoperiri īn cele mai multe domenii, acestea īnsa īn
contradictoriu cu civilizatia individului, care nu īntotdeauna da dovada
de comportament civilizat. Moravurile si naravurile acestor secole, cu
preponderenta īn cel de-al treilea mileniu, au dat mai multa importanta
tehnicii, decāt civismului, educatiei individului īn general si īn
special al educatiei culturale, morale. Lipsa cunoasterii unor materii
de baza ce ar trebui sa contribuie la īmbogatirea culturala a omului,
lipsesc din programele scolare ale copilului. Ori, cum educatia ar
trebui sa īnceapa din "fashe", sa se continue īn scoala si apoi īn
societate, aceasta structura de baza fiind subreda, se face resimtita
din ce īn ce mai mult īn societatea oamenilor pretinsi "cultivati", dar
cu comportamente rudimentare.
Traim epoca īn care daca excludem adevarata educatie, lasānd sa
predomine banul si tehnica, "bunele maniere" fiind pe cale de
disparitie, riscam sa revenim la "vechile civilizatii". Nemuritorul
filozof SENECA, spunea ca - "Īnvatāndu-i pe altii, īnvatam si
noi"(Docendo discimus). Este timpul sa ne apropiem de cei care ne pot
īnvata despre lucruri care tin mai mult de suflet, si nu numai de
materie, sa respectam si sa aplicam preceptele morale ale marilor
eruditi din secolele trecute, care pot fi de folos si generatiilor
viitoare. Sa nu ne lasam invadati de false "filozofii", de secte, de
propaganda antireligioasa, care nu fac decāt sa ne īndeparteze de la
adevaratele precepte de viata morala.
Este timpul sa aplicam maxima lui Juvenalis din Satirae X - MENS SANA IN
CORPORE SANO (Minte sanatoase īntr-un corp sanatos).
Venera
Dumitrescu - Staia
Canada
|