Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Despre existenţa drogurilor

Venera E.Dumitrescu-Staia

Canada

 Impresii si pareri personale in FORUM

 

Drogurile exista de cānd umanitatea si folosirea substantelor stimulante sau euforizante, au fost īntotdeauna obiectul de discutii politice, de felul cum ele au fost prezentate īn numeroare ritualuri culturale.
Astfel, īn secolele XVI-XVII, alcoolurile puternice, cafeaua si tutunul erau considerate ca produse "suspecte". Elita culturala si reprezentantii autoritatilor politice si morale se temeau ca libertatea accesului de catre massa populara, fara control, poate ameninta structurile puterii si ordinea divina. Īn secolul al XIX-lea, societatea evoluānd rapid, īn Europa, autosubzistenta - la nivelul de familie - putin cāte putin a disparut, multa lume fiind subalimentata, cacaoa, cafeaua, hashishul, opiumul, ceaiul de China, tutunul si alcoolul facāndu-si loc īn caminele saracilor ca baza alimentara. Alcoolul īn special servea la potolirea setei, diminua pofta de māncare si nu īn cele din urma īndeparta grijile, facānd ca muncitorii sa uite de rigorile lucrului īn fabrica, iar daca doza se marea, uitau complet de realitate zilnica, motiv pentru care consumarea alcoolului, īn special īn clasele defavorizate ale societatii, au patruns cel mai mult.
Īn anul 1887, dupa dezbateri īnflacarate, a fost creata "Regia federala a alcoolului". Aparitia acestei regii dānd īnsa rapid nastere la aparitia "prohibitionismului", care conducea lupta "contra otravii pentru om". Pe de alta parte, unii afirmau ca berea, vinul sau tuica, puteau face parte din placerile existentei, ceea ce īn zilele noastre putem numi - "calitatea vietii"; īn final, totul este īnfloritor, organizat de puternicele organizatii mafiote, criminalitatea fiind īn crestere. Prohibitionismul de toate felurile, a condus la consumul de cānepa, sub diferite forme. Se vorbea la epoca respectiva de "canabisul ucigator". Adolescentii care fumau cānepa, erau considerati un mare pericol pentru societatea americana.
Īn Statele Unite, canabisul era consumat īn special de Negri, prohibitia mergānd astfel "māna-n māna" cu rasismul. Odata cānepa disparānd īn scopul respectiv, a disparut si folosirea cānepei īn scopul fabricarii textilelor, pruductia fiind slabita economic, negustorii de bumbac īncepānd sa se preocupe de fabricarea fibrelor sintetice.
Prohibitia opium-ului a avut de asemenea efecte xenofobe. Dupa 1850, un mare numar de chinezi au emigrat īn Statele Unite, o mare parte dintre acestia fumānd opium, aveau o excelenta reputatie ca muncitori. Clasa dominanta formata de WASP (white anglo-saxon protestants) nu suportau totusi concurenta "galbenilor" - ca buni lucratori. Īn scopul unei campanii antiorientale, minoritatea chineza a fost tinuta sub observatie si īndepartati, argumentul principal fiind ca ei "consuma droguri". Cu ocazia diverselor campanii din acea perioada - "razboiul drogului", interesele politice si economice (īn special cele ale Statelor Unite) au jucat un rol deloc neglijabil. De la cucerirea Filipinelor, Statele Unite detin hegemonia īn toate regiunile Pacificului. Cercurile īnstarite ale societatii consumau morfina si cocaina, heroina devenind o problema, atunci cānd o parte a tineretului, īn special din marile metropole americane, au īnceput s-o aprecieze. Consumatorii de drog au fost denigrati, considerāndu-i toxicomani, criminali, ori bolnavi mintal.
Īntr-o mare perioada a secolului trecut, opiaceele nu puneau nici o problema pe scara īntinsa. Spre exemplu "laudanum" un elixir cu baza de tinctura alcoolica de opium, era foarte consumata de proletari si de clasele defavorizate, ca un medicament universal. Opiumul brut era importat din tarile Orientului Mijlociu, astfel ca, Confederatia mentinea īn timp de razboi, o vasta fabricatie de opium, īn scopul asigurarii autoaprovizionarii. Morfina este īnca mentinuta si utilizata ca analgezic. COCA, din care se extrage cocaina, este o planta de origine americana, cultivata īnca din timpuri imemorabile, de catre civilizatia indigena a acestui mare continent. Cocaina este īn special consumata īn marile tari industrializate, fiind utilizata de asemenea si īntr-un amestec intravenos.
Īn 1938, Alfred HOFFMANN, chimist al Laboratorului de cercetari multinationale farmaceutice SANDOZ, din Bāle (Elvetia), a sintetizat LSD-25, (Ecstasy (MDMA)neīnchipuindu-si ca avea īn māna ceea ce va constitui 25 ani mai tārziu, o revolutia culturala.
Īn anul 1942, cu ocazia unui accident de manipulare al acelei substante de laborator, el a experimentat primul "nucleu" de LSD. Īn cartea lui, A.H. intitulata "LSD - MON ENFANT TERRIBLE", autorul marturiseste cu pasiune nu numai circumstantele acestei descoperiri, dar si povestea lui tumultuoasa, īn care autorul se gaseste amestecat.
Substantele psiho-active au fost si sunt folosite īn lumea īntreaga pentru celebrarea ritualurilor, fiind socotite ca avānd "origine sfānta, ca plante ale lui Dumnezeu". Medicii-cercetatori īn industria farmaceutica au izolat drogurile cum ar fi LSD sau Ecstasy care sunt, printre altele, utilizate īn psihoterapie. Canabisul (extras din cānepa) este cultivat de secole pe toate suprafetele globului, planta care a fost introduse īn Lumea Noua de catre spanioli. Alcoolul si alte euforizante au fost īntotdeauna utilizate īn scop convivial. Stupefiantele au efecte foarte diferite iar putentialul lor narcotic cu riscul de obisnuinta, sunt foarte diferite. Spre exemplu īn prezent, anumite substante ilegale, de ex. derivatele din canabis, sunt mult mai putin nocive, decāt anumite droguri legale, cum sunt alcoolul si tutunul.
Īn secolul XX, Conventia de La Haye asupra opium-ului, semnata īn 1912, a constituit temelia edificiului prohibitionismului īn materie de drog. Textul Conventiei se referea la "grija umanitara" pe care este fondata politica de interdictii ale puterilor care au ratificat acest tratat, ramānānd ca razboiul contra drogului, declarat cu precadere de Statele Unite, si īnainte de toate un razboi contra indivizilor, fie ei consumatori sau producatori. Cu ocazia conferintelor internationale reunite dupa primul Razboi mondial, Statele Unite ale Americii au reluat din nou aceasta operatiune, pentru a impune punctul lor de vedere represiv. Pe atunci era vorba numai de opium, din care se extrage alcaloidul pentru fabricarea heroinei, la care se adauga si cocaina. Īntre anii 1919 si 1933 a fost practicata prohibitia īn Statele Unite. La abolirea acesteia, bilantul a fost dezastruos, īntrucāt "piata neagra" a devenit īnfloritoare, organizata de puternice organizatii mafiote, criminalitatea fiind īn crestere.
Comertul international de droguri permite producatorilor sa difuzeze produsele lor. Taranii din Lumea Treia care cultiva materiile prime naturale nu cāstiga decāt foarte putini bani vānzānd recolta, riscānd de a vedea cāmpurile otravite si rezervele lor confiscate sau distruse. La fiecare etapa a acestui comert ilegal, plantatia de la vānzatori la revānzatori, marfa devine mai scumpa si se pot cāstiga enorme sume de bani. Astfel, crimele organizate sub forma de mafia, se dezvolta fara īncetare īn scopul de a asigura reciclajul de "bani murdari".
Din punct de vedere etic si cultural, politica de represiune a drogurilor este profund inumana, spun unii analisti, motivānd ca scopul a fost ratat. Se propune gasirea unor metode mai bune de stapānirea acestui flagel distrugator al umanitatii, cu toate ca este vechi ca civilizatia umana. Unii analisti ai flagelului, afirma ca "predicānd" abstinenta totala pentru toate drogurile, este o iluzie, fiind imposibil de a impune īn totalitate folosirea, chiar sub interventia politiei sau a īncarcerarii.

******
Īn finalul acestui material, īn care am īncercat sa relatez o serie de extrase traduse de subsemnata din diferite publicatii de specialitate sau declaratiile cercetatorilor īn domeniu, cu ocazia unor conferinte, preocupati si īngrijorati de amploarea mondiala a folosirii drogurilor, cu efecte distrugatoare, tragice, atāt asupra individului, cāt si a societatii, personal, īmi voi da umila parere personala si anume ca, cu toate ca am fost si sunt o persoana optimista, īn general, īn materie de DROG, cred ca nu mai este absolut nimic de facut. OTRAVA secolului este mult prea extinsa, totul mergānd īn AVAL, iar conducatorii, oamenii de stiinta, si nu īn cele din urma, fundatiile specifice si medicii, NU mai sunt capabili sa-si exercite influenta si puterea - nici īn acest domeniu, cu toate eforturile si buna intentie de STĀRPIRE A FLAGELULUI MONDIAL.


Venera E.Dumitrescu-Staia

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, redactarea şi Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]