|
 DICTATURA
CELOR TREI „B„
Bani – Banca – Bursă. “Cât costă ?”,
este întrebarea dominantă a vieţii
noastre. Seria: Dialog 68
Robert
PUGLER
Germania/Recklinghausen
Bani ai
sau n-ai! Fac parte dintre aceia care si-au primit salariul înca în
plic. Cont la banca nu exista decît pentru întreprinderi. Sportul de
performanta era împartit în amator si profesionist, la olimpiada nu
participau decât sportivii amatori, angajati “în câmpul muncii”, cei
profesionisti existau doar în occident. Artele n-aveau nevoie de
sustinatori cu bani ci se multumeau cu ce primeau de la bugetul
statului. Filmul de exemplul era “sarac” si cu toate acestea s-au nascut
un Gopo si-un Ciulei.
In lumea de azi, banul masoara totul si pe oricine. El a aparut cu mii
de ani în urma prin Palestina ca mijloc de retribuire a serviciilor
amoroase aduse preotilor, care nu posedau alte mijloace de asi rasplati
concubinele. Se numea (oare întâplator) SHAKEL, cu care amorezele puteau
sa cumpere un polonic de grâu. Banul a fost un mijloc de facilitare a
schimburilor de marfuri si servicii. Multe secole mai târziu a aparut
“banul la ciorap” si cu el acei, ce chipurile “il învârteau” cu scopul
sporirii avutiei personale, luînd dobânda, deci bani în plus, pentru
banii dati cu împrumut.
Daca privim cantitatea de bani în circulatie egala în valoare cu
cantitatea de bunuri materiale existente ma întreb cum pot datornicii sa
faca rost de bani suplimentari ca sa plateasca dobânda? Numai luînd de
la altii sau punînd bani fara valoare reala în circulatie. Tezaurizarea
banilor în scopul darii lor cu împrumut este mama tuturor relelor în
lume.
Lupta crâncena pentru rambursarea creditelor dar mai ales a dobânzilor
arunca popoarele dar si pe fiecare datornic în parte într-un cerc vicios
al valorilor fara valoare reala iar “banul la ciorap” confera doar la
prima vedere iluzia unei bogatii reale. “Citind levitele “, camata si
dobânda nu au drept de existenta (Lev.25/36) , obrobiul lor, fiind
exprimat mai de toate religiile. “Cît costa ? “ a devenit întrebarea
dominanta a vietii noastre. Responsabilitatea sociala a capitalului,
etica si morala productiei bunurilor materiale este subordonata ei.
Banca, era doar una , de stat. Actiuni, fonduri si multe alte produse si
servicii financiare de tipul celora care ne invadeaza azi cutiile
postale erau pe acea vreme în România, inexistente. Aceasta “lipsa de
cultura financiara”ne-a adus multe suferinte si neplaceri dupa ce ne-am
stramutat în occident. Institutul bancar a devenit un “templu” de prim
rang, conturile firmei sau cele personale, cartea de vizita reala a
celor cu nume si renume. Lumea virtuala a contribuit mult ca banca sa
devina din pacate o carte deschisa tuturor ce, din motive mai mult
frauduloase, au curiozitatea dobîndirii unor date socotite cândva strict
personale. Banca de azi nu mai e astfel banca de ieri. Ea a renuntat
aproape în totalitate la concordanta intereselor sale cu cele ale
clientilor si la respectul fata de aceia, care le încredinteaza averile.
Nici macar nu mai pot sa exercite controlul asupra produsului lor
principal, banul, deoarece cantitati imense de bani virtuali sau
electronici circula prin lume dupa placul unor persoane care omit viata
publica si mai ales bancile.
Dictatura bancara contemporana se manifesta în primul rând prin
administrarea conturilor publice, de firma si personale si punerea la
dispozitie de date celor, care ajunsi la paroxismul puterii, folosesc
toate caile pentru a si-o mentine. “Dati-mi valuta unei tari si nu ma
intereseaza cine face legile” , spunea pe la începutul secolului 20 un
reprezentant al acestei bresle.
Bursa era inexistenta în cultura noastra economica socialista. Era doar
o arma propagandistica, de prim rang, contra societatii capitaliste unde
avea rolul de specula a valorile materiale si umane. Aspectul procurarii
capitatului investiv era trecut cu vederea de comunisti, iar functia de
tezaurizare a averilor particulare, nu era raspîndita la acea data nici
în occident. prin anii 68, doar câtiva “initiati”, aflati în majoritate
peste ocean, îsi jonglau averile la bursa.
Astfel exista între Europa si America o discrepanta imensa privind
cultura bursei. Dupa schimbarile din 1989, societatile si economiile
nationale din Europa rasariteana, trebuiau sa tina cont de acest aspect
si sa conserve averea nationala si cele particulare în mâini mai sigure
si mai verificabile decât bursa. Ele au fost aruncate însa pe
calculatoarele “lacustelor”, care nu pregeta sa le învârte în jurul
lumii sub forma unor fonduri investive, cu care cumpara tot ce e de
valoare pentru ca s-o distruga în final. Câstigul obtinut este de fapt o
plusvaloare XXL fara acoperire materiala.Existentele umane, soarta celor
ce le-au încredintat averea sau forta lor de munca nu mai intereseaza.
Turbocapitalismul actual este de fapt încoronarea “non plus ultra “ a
celor afirmate de sus amintitul bancher. Cei trei “B” dicteaza lumea
azi, peste legi economice, juridice, etice sau morale.
Pugler Robert
Germania/Recklinghausen
22.06.2008
|
Comentarii de la cititori |
|
