|
 BASARABIA
-
DIN CAPITALA ROMĀNIEI, SE
SFIDEAZĂ ISTORIA ROMĀNILOR
Gheorghe-Gavrilă COPIL
Grafica de Roca (Agero)
Activitea unificatoare de ţară īnsănătoşeşte şi fortifică sufletul
fiecărui romān şi ne solidarizează īn bine.
Mihai Viteazul nu a cerut voie imperiilor pentru a unifica pe toţi
romānii īntr-un singur stat. Şi a reuşit. Flacără vie pe altarul
Neamului.
Romānii nu au cerut voie imperiilor nici īn 1859 şi au reuşit, două din
marile provincii romāneşti, sub Al. I.Cuza, constituind o singură ţară.
Īn 1918 nu s-a ceru voie imperiilor şi s-a unit cu ţara şi Ardealul.
Istoria romānilor ne adevereşte că romānii au pus imperiile asupra
faptului īmplinit, acestea recunoscānd Romānia Mică, apoi Romānia Mare.
Romānia Mare, din 1918, īnsemna pur şi simplu Romānia, cu toţi romānii
uniţi īntr-o singură ţară, pe pămāntul lor strămoşesc, de aceea sintagma
Romānia Mare a fost din ce īn ce mai puţin folosită, pānă īn 1940, cānd
URSS cotropesc Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Din acel an
cuvintele Romānia Mare se reactivează de la sine.
De ce unii par a ocoli cuvintele Romānia Mare? Sunt doar pentru a
desemna a doua etapă, finală, a unificării, din 1918, prima fiind cea
din 1859 ? Dar oficialii de după Decembrie 1989? Au ocolit şi ocolesc
aceste cuvinte sfidānd astfel istoria romānilor. Pentru că azi Romānia
Mare īnseamnă revenirea nordului Bucovinei, a Ţinutului Herţa şi a
īntregii Basarabii, acasă, īn Romānia. Guvernanţii din Romānia, din
1990, cānd Unirea cu Chişinăul era aproape un act īmplinit, s-au opus
Reīntregirii Romāniei. Documentaţia nu lasă loc nici unei īndoieli. Azi
īşi motivează īmpotirivirea de atunci, prin faptul că Occidentul Europei
şi imperiul sovietic le-au şoptit să nu dea curs Unirii.
Un lucru se poate constata, Moscova bătuse īn retragere, dar īn faţa
īmpotrivirii la Unire venită de la Bucureşti, nu a mai fost gata să
renunţe la R. Moldova. E vorba de complexul guvernanţilor de la
Bucureşti, din Romānia, de slugărnicie faţă de Moscova şi de lipsa
oricărei aderenţe la istoria romānilor. Din nefericire, aceiaşi, invocă
şi azi, īn contextul evenimentelor de la Chişinău, şoaptele de dinafara
Romāniei, ignorānd şi acum istoria romānilor. La Chişinău poporul romān
suferă la propriu crucificarea (vezi foto. n.r.), dovadă clară că nu
există decīt o singură cale, īmpreună cu noi, romānii din Romānia, īn
Uniunea Europeană!
Unirea R. Moldova cu Romānia va veni cu rapiditate, īn ceasul cel bun,
cānd opoziţia va avea majoritatea īn Parlamentul de la Chişinău şi va
vota Unirea necondiţionată cu Romānia, fără să ceară acordul unor forţe
externe. Iar Unirea va fi recunoscută pe plan internaţional şi coşmarul
romānilor din R. Moldova va īnceta.
Politicienii la care am făcut referire sunt atāt de moscovizaţi, īncāt
sunt total surzi-cu bună ştiinţă-la unele semnale de la Moscova, cum că
Unirea R. Moldova cu Romānia ar fi posibilă, dar fără Transnistria.
Aceşti politicieni, străini de istoria romānilor, prin surzenia lor
voită, sunt pregătiţi astfel să cedeze Tighina (Benderul), fapt uşor de
dovedit chiar prin tăcerea lor, īn legătură cu acest oraş din Basarabia
propriu zisă, de la apus de Nistru, respectiv din R. Moldova. Tighina
este un cap de pod, pe malul romānesc, basarabean, al Nistrului, īn R.
Moldova, cap de pod impus abuziv de Moscova, din interes militar, ca o
ameninţare la adresa Chişinăului, cap de pod īntre Transnistria,
respectiv īntre Tirasopol, oraşul din Transnistria, controlat īn
īntregime de Moscova şi R. Moldova. Transnistria, peste Nistru, adică la
răsărit de Nistru.
Nu există nici cel mai mic pericol din partea Moscovei, dacă romānii vor
īncepe o campanie diplomatică şi personală intensă, pe toate
meridianele, pentru retragerea Moscovei din Tighina şi restituirea
acestui oraş R. Moldovei. Ar fi vremea să dovedin că trăim īn
democraţie, apărānd, prin cuvānt, adevărul!
Gheorghe-Gavrilă COPIL
aprilie 2009
|
Comentarii de la cititori |
|
