EDITORIAL

DUBLU CLIC PE IGNORANŢĂ

 Diana Popescu, Agero

  Dimitrie Cantemir, īntīiul savant romān care a reuşit să integreze istoria noastră īn istoria universală şi primul care a īncadrat misiunea istorică a poporului romān īn sīnul istoriei universale, afirma: „Romānii au fost stavilă īn calea barbarilor şi au apărat prin jertfa lor civilizaţia Europei. Ei nu au putut fi cuceriţi şi nici īngenunchiaţi, păstrāndu-şi existenţa de sine stătătoare”. Astăzi duşmanul nu mai are corp, ca să-l ucidem, ci se infiltrează din afară ca un Cal Troian şi ne divizează ascuns sub masca unităţii.

      Oficiind cu mīna dreaptă gesturi false de salvare, iar cu cea stīngă desfăşurīnd mantia intereselor financiare proprii, reprezentanţii FMI nu vor fi niciodată prietenii statului romān. Sīnt nişte finanţişti preocupaţi să scoată bani şi atīt. Ei au venit īn ţară cu planuri, cu pretenţii, cu ameninţări diplomatice şi au plecat satisfăcuţi, ca īn urma unei terapii cu produse etno-botanice. Guvernul n-a ştiut să negocieze, īntotdeauna a cedat orbeşte, a acceptat condiţiile impuse. Dacă priviţi oamenii care trec zi de zi pe līngă noi, toţi par stăpīniţi de o atitudine de revoltă, de un zbucium lăuntric, dar şi de un suflu eroizant; par să expire un aer de tensiune, evocīnd momentul acestei vremi plină de orori şi de sacrificii.

 Acordurile īncheiate cu instituţiile financiare internaţionale prevăd eliminarea din schema bugetului de stat a unui milion de oameni pīnă la jumătatea anului 2010. Guvernul şi-a asumat o răspundere păgubitoare, de aceea e guvern, să fie flexibil vīntului din afară. Că nu a formulat măsuri avantajoase pentru populaţie, ţine de un handicap major. Printr-o ciudată ironie, sărăcia majorităţii a fost īn istorie īntotdeauna prilej de īmbogăţire a clasei politice şi a celor care au jugulat economia naţională. Eforturile crizei sīnt suportate tot de păturile sociale defavorizate. Se promulgă legi noi, sīnt amendate cele vechi, tocmai pentru a avantaja dosarele instrumentate din mediul politic şi de afaceri. De aici īnainte nu mai poate urma decīt căderea īn realitatea zimţoasă a unei crize sociale de proporţii. Degeaba īncearcă aleşii să dreagă busuiocul, cu sintagme de genul: „relansarea dialogului social”, „agendă de priorităţi”, „căi de reconversie a locurilor de muncă”, „stimularea şi revitalizarea economiei”, „crearea de organisme care să ducă la crearea de noi locuri de munc㔠(expresie folosită de liderul de sindicat al unui mare cartel), „programe de calificare şi recalificare ”, gogomăniile de faţă fac parte din limbajul batjocoritor, constituind momeala folosită de toate guvernările de după 1989. Astfel de pancarte ne dau afară din decor.

 Cam īntre aceste lozinci se desfăşoară scoaterea Romāniei din criză, pentru că īn realitate politicienii īşi apără legăturile de afaceri ascunse cu subalternii. Sfīnta demagogie ne leagă mīinile, ieşirea din labirintul crizei este total compromisă, mai ales după venirea tătucului F.M.I., de aceea consider că această vreme este cumpăna majoră a unor provocări dificile din viaţa romānilor. Politicieni, care pīna mai ieri se scuipaseră īn public, au ajuns deodată la concluzia - logică de altfel - că ar fi mai bine să colaboreze, sau măcar să nu se mai atace reciproc, spre binele lor. Īncă patru ani de tatonări şi nu de măsuri concrete duc la dezastru, căci, sub presiunea FMI, reformele presupun o curăţire majoră tot din rīndul credinciosului şi trudnicului popor romān. Oricīt de aspre şi de apăsătoare au fost trecerile peste pămīntul acesta romānesc de-a lungul veacurilor, nimic n-a reuşit să-i stăvilească mersul īn istorie. Oare ne-am găsit decăderea īn aceste perfide stăpīniri financiare externe?

 Guvernele au executat de-a lungul celor douăzeci de ani dispoziţiile magnaţilor străini, toate vizīnd desfiinţarea industriei moştenite de la vechiul regim, ce īn mod sigur ne-ar fi menţinut potenţialul economic īn Europa şi īn lume, īn aşa fel īncīt să şi-o īnsuşească īn egală măsură ca parteneri, iar noi să devenim o simplă piaţă pentru produsele şi serviciile lor.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com