Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

"Secretul" fericirii

Editorial

Lucian Hetco (foto) - redacţia Agero

Impresii si pareri personale in FORUM

 

 

Viaţa de zi cu zi, cu neajunsurile şi întrebările ei, cu sau fără răspuns, este scena publică pentru această piesă fascinantă, unde suntem perpetuu "invitaţi" să jucăm neobosiţi, rolul principal. Lumea de fapt pare că se învârte în jurul nostru. Şi de fiecare dată în acest joc, ne putem defini interpretările, ca solişti siguri, cu tărie de sine şi încrederea în mai bine, într-un mod independent: în pasajul urmator, în scena viitoare, ce sunt menite să ne bucure şi să ne împlinească . Oferta de roluri ce ni se oferă sau atribuie prin providenţă şi pe care o putem juca într-o viaţă de om, este o provocare sigură, bogată şi diferită. Jucăm în ea în fapt un rol repetabil, pentru care nu trebuie să avem în bagajul personal nici talent şi nici măcar vocaţie. Nu trebuie să fim nici frumoşi, nici urâti, nici mărunţei, nici potentaţi, nici staruri sau să stăruim a ne simţi perfecţi, ci să fim doar noi înşine, oameni adevăraţi. Rolul ce-l jucăm mai mult sau mai puţin conştient este pur şi simplu orientat spre căutarea unui singur element definitoriu: fericirea, obsesia viului, adică obsesia noastră, de a fi cu adevărat, mulţumiţi cu existenţa noastră. Are oare fericirea un secret al său? Nu este oare fericirea faptul de a fi multumiţi, cu ceea ce Este - acum, din care am eliminat după îndelungi căutări, dar mai ales, prin dureroase experienţe - conştient, cuvântul "trebuie" cu toate noţiunule sale însoţitoare?

 

Nu este oare fericirea faptul că fiecare dintre noi îşi poate trăi aspiraţiile şi visele, de a le savura la intensitatea şi calitatea cuvenită, nu este oare şi faptul de a transforma ceva nefast într-o bucurie şi experienţă ce nu mai vrea a fi trecătoare? Nu este fericirea de fapt renunţarea conştientă la un chin, prin accepţiunea propriilor slăbiciuni, orgolii nesatisfăcute, adică prin cunoaşterea şi acceptarea imperfecţiunii din noi? Căci suntem mereu în căutarea unei soluţii ce ne va face cândva, într-un mâine indepartat, în sfârşit fericiţi! Mai apoi, şansele de a înfăptui Fericirea, ce ştim conştient că nu se pierd, le putem încerca în fiecare zi, din nou, de la capăt. Iar aceste şanse nu se caută cu lumanarea, căci ele se redefinesc periodic, există, se văd: de la a spera a fi iubit - la a iubi, de a renunţa a căuta in iluzoriu o soluţie în alţii şi nicidecum în noi, de a o pierde o dată cu adevarat, pentru a constata că în fapt eram cu adevărat, atunci, realmente fericiţi, fără sa ne fi dat seama?  Fericirea fiind o stare interioară şi un rezultat al unei maturităţi a spiritului, nu poate fi influenţată din exterior doar atunci, când acesta este ori slab ori obosit.

Fericirea de zi cu zi se caută însă mai ales în lucrurile mărunte, în atenţia ce am pierdut-o faţă de banalităţile şi micile bucurii ale zilei, sau faţă de drăgălăşenia copilului nostru, dar mai ales - se materializează prin renunţarea la obsesia clădirii şi satisfacerii propriului Ego. Dragostea de sine este marele nostru obstacol! Vrem cu adevărat să fim noi înşine fericiţi, sau să fie el Ego-ul nostru nestăvilit şi greu de mulţumit, măsura şi calapodul dorinţelor noastre? 

 

Să rămânem însă mai bine cu picioarele pe pământ, fără a întreţine frici iraţionale şi fără să ne facem şi să facem altora - iluzii. Să nu fim "ceva" deosebit: staruri, eroi, artişti, ci să fim mai întâi noi, autentici, originali -să fim sinceri, liberi, toleranţi, drepţi şi înţelegători. Fiţi buni! Să fim aşa cum am fost ca şi mici copii: simpli şi modeşti, fără mască, fără fard, fără aluri. Cu frică de Dumnezeu! Cei mai mulţi dintre noi încearcă să-şi satisfacă la nesfârşit propriile ambiţii într-o veşnica, exaltantă şi extenuantă "depăşire de sine", ceea ce este un în fapt nimic altceva decât un nou rol obositor, de regulă chiar fără rezultate durabile. Dar omul din noi, cel ce ar putea deveni astral şi nu cel biologic, ce nu se vede şi ce doar aparent nu merită atenţia spiritului, va suferi astfel mereu, fiindcă lui, nu i s-a dat din nou nimic, iar sufletu-i va rămâne nefericit. Nu ceea ce ni se întâmplă în sens negativ este definitoriu, ci ceea ce putem obţine şi transpune în practică în cel mai bun şi pozitiv sens din experienţele mai puţin fericite şi până acum trăite, din evenimentele aparent potrivnice ale zilei, din care am învăţat să trăim fără suferinţă, sunt elementele cu adevărat importante. Răsplata asiduităţii va fi de fiecare dată o zi mai bună decât cea precedentă, căci fiecare zi - cadou unic, cu lumina ei, este pâinea noastră cea de toata zilele.

Declanşaţi fericirea la buton, căci cu adevărat se poate "declanşa", tăind o legatură nefastă, despartindu-ne conştient de sursa "răului". Omul, cel înfăptuit dupa chipul şi asemănarea cu Spiritul universal are într-adevar opţiunile sale în căutarea fericirii: să imite, să gândeasca, să îşi consolideze experienţele dureroase şi mai apoi să trăiască  într-o nouă calitate în sfârşit, conştient de forţa magnifică ce "zace" în el, ce nu o trezise încă, din frică, orgolii sau nepăsare. Fericirea nu poate fi decât ceea ce am facut mai bine şi mai bun până acum şi ceea ce vom face şi în viitor, cu dragoste, respect şi îngăduinţă, fără a ceda presiunilor iubirii de sine, altruist, pentru oamenii de lângă noi si pentru copiii noştri, în aceasta unică viaţă, aşa cum este ea şi cum ne-a fost,  cu dărnicie dată. 

 

Lucian Hetco

Editor

Redacţia Agero

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)