EDITORIAL

ENTOMOLOGII, STĪNA ŞI VAPORUL

Maria Diana Popescu, Agero

Sfīrşitul lui septembrie a venit cu proteste de amploare, zeci de mii de sindicalişti din toate confederaţiile au mărşăluit īn capitală īmpotriva guvernului şi a măsurilor drastic-abuzive. Īn ziarul Timpul din 12 mai 1882, Eminescu se adresează autorităţilor vremii, care au calificat īncercarea ţăranilor de a intra īn Bucureşti pentru protest īmpotriva parlamentului, ca act neromānesc: „Ba e foarte romānesc ceea ce fac ţăranii şi nici nu poate fi altfel, căci ei sunt, la dreptul vorbind, singurii care au rămas numai romāni īn această ţară. Ei mări, tagmă patriotică, nu cunoaşteţi pe romān, nu l-aţi cunoscut nicicānd şi, prieteneşte vorbind, să vă păzească sfāntul ca să-l cunoaşteţi vreodată. Rar şi-arată arama, dar cānd şi-o arată atunci s-a sfārşit cu  d-alde voi. Romānul dacă-i dai un pumn, īţi zice: Rogu-te mai dă-mi unul, să fie doi, s-avem pentru ce ne socoti, dar după aceea las-pe el.” Fiecare popor trebuie să-şi organizeze haosul, afirma Friedrich Nietzsche, dar cum,  de care capăt să-l apuce romānul,  cīnd el se īntinde de-a īnaltul, de-a lungul şi de-a latul, iar efectul de turmă a cuprins şi o parte a intelectualităţii. Zilele trecute, un canal de ştiri prezenta imaginea unui grup de intelectuali  īmbrīncindu-se, īmpărţindu-şi pumni, doar-doar or ajunge primii să pupe mīnuşiţele scriitoarei, căreia Dumnezeul din culise i-a pus un Nobel īn poală. Sīnt destui care şi-au inventat poveşti cu Securitatea şi dosare de dizident. Să fim serioşi, puţini scriitori au făcut obiectul de interes al Securităţii, doar īn măsura īn care aceştia ar fi adus atingere statului. Eu i-aş propune să īnapoieze cheltuielile cu şcolarizarea īn sistemul de stat, pentru că aici, īn ţara noastră, a īnvăţat să scrie, ca mai apoi să critice īn susul şi īn josul lumii Romānia. Numai geniul nostru cu pletele īn vīnt, inventat şi el īn laboratorul postmodernităţii, sigur pe decoraţia supremă, lucrează acum pe cont propriu şi  mărturiseşte īn direct  că īi place ministreasa de la turism. 

Apropo de turmă, primăria unei comune din Alba şi-a construit īn regim de proprietate o stīnă de 30.000 de euro, cu o mie de oi, īncălzită şi luminată cu energie solară şi eoliană, care musai va fi inclusă īn circuitul turistic. Cum să nu te ducă mintea că frumoasa şi preaiubita consīnzeană este dornică să experimenteze şi mulsul, dacă a demonstrat că este capabilă să călărească şi cai şi biciclete. Ştim bine zicala: „Īn şa, toţi oamenii sīnt egali". Să ne amintim numai cu cīt patos a brănduit turismul, pescuind din apele internetului o frunză verde de mii de euro, cīnd efectiv bugetul ţării era şi este la pămīnt. Ce ne spune acest lucru? Sīnt sau nu sīnt miniştrii noştri snobi? Păi, da, ei nu umblă cu şosetele rupte, atīta timp cīt politica buzunarului şi gīndirea agoniselii proprii se vor perpetua de la un mandat la altul. Proaspătul premier britanic, nu s-a făcut de rīs, precum īncearcă presa să arate, prezenţa cu şosetele găurite la una din cele mai populare emisiuni, a făcut īnconjurul lumii şi arată faptul că īn Marea Britanie, de la ministru la cetăţeanul de rīnd sīnt cu toţii afectaţi de criză. La noi, de douăzeci de ani, aceiaşi lupi īn blană de oaie, aceiaşi demagogi profitori, o ruşine pentru naţiunea romānă, manipulatori profesionişti, cīnd de dreapta, cīnd de stīnga, au īnchegat visteriilor proprii pe spinarea poporului tras la faţă şi adus de spate,  minţit de atītea ori cu salvarea prin capitalismul acaparator.  Oricīt ar bate greviştii noştri īn canistre de benzină, oricīt ar zumzăni vuvuzelele sau ar fi aruncate caschetele īn aer, iubitul conducător nu va fugi nici cu elicopterul nici cu vaporul. Īn Romānia, regimul de detenţie este conceput astfel īncīt infractorii de rang īnalt, jefuitorii  avuţiei naţionale să fie eliberaţi pe motiv de sănătate, pentru bună purtare sau pentru „incompatibilitate cu regimul de detenţie”. Legiutorii nu fac decīt să īncurajeze fărădelegile. Cīteva exemple de acest fel: spaţiile de desfacere a produselor etnobotanice n-au falimentat, chiar dacă au fost īnchise de legiuitori. Multe din magazine şi-au reluat activitatea pefir şi livrează ierburi mortale non-stop la domiciliu solicitantului.

Īn Capitală, un director de bancă, un notar, un arhivar-şef la Serviciul de Carte Funciară, patru avocaţi şi patruzeci de interlopi, constituiţi īntr-o grupare mafiotă,  au fost reţinuţi īn urma percheziţiilor făcute de procurorii DIICOT, acuzaţi de īnşelăciuni imobiliare cu un prejudiciu de aproape un milion de euro. Aceştia identificau terenuri şi imobile din Bucureşti nelocuite sau aflate īn stare de conservare ori paragină şi īntocmeau īn fals titluri de proprietate. La antipod, romānii īndatoraţi la bănci pentru supravieţuire, sătui de abuzurile bancherilor,  au constituit grupuri pe internet şi asistaţi de avocaţi au declanşat procese colective naţionale īmpotriva clauzelor īmpovărītoare. Cum chelului tichie īi lipseşte, entomologii de la Institutul Cantacuzino au descins īn Delta Dunării, pentru a porni cercetările pe ţīnţarii care - susţin ei - s-au infectat cu virusul West Nile. Ţīnţarii colectaţi vor fi duşi la institut, pentru analiză. Circ pe banii statului! Virusul West Nile este o altă invenţie gogomană, aducătoare de profituri companiilor farmaceutice, care vor pune pe piaţă o nouă făcătură de vaccin. Spectacol măreţ, corupţie fără corupţi, o justiţie fără scrupule, dar cu un simţ superior pentru şpagă, lideri care lăcrimează la comandă din vīrful munţilor de bani, suferind alături de pensionari şi de sărăntocii ţării, odrasle care sparg īn cluburi milioanele furate de aleşii noştri  prin sistemului ticăloşit, ciobani īnvīrtind miliarde cu toiagul, emisiuni politice şi politicieni care īşi susţin interesele fără pic de jenă, toate provocīnd silă naţională. Atacurile asupra noastră sīnt atīt de eficiente, īncīt mulţi se află īn defensivă, simţindu-se inferiori īn ceea ce priveşte capacitatea de percepere.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com