EDITORIAL

EROI ŞI POPOTĂ ĪN AER LIBER

Maria Diana Popescu, Agero

Eminescu avea dreptate: „Alte măşti, aceeaşi piesă, alte guri, aceeaşi gamă”. Dintre toate, doar sărbătorile din calendar vin cu regularitate de metronom. Discursurile populisto-grave vor urca din nou pe scenele ţării. Este 1 Decembrie, „mă cutremur şi rād”, afirma Nietzsche, atmosfera va fi penibilă pentru miile de săraci. Ei fac anual cozi la fasolea propagandistică şi la vin fiert, un fel de batjocură de pomană pentru lipsurile īndurate peste an. Mă spovedesc deschis ţie, cititorule de ieri, de azi şi de mīine, şi dacă nu mă regăsesc īn ipostaza de iubitor de neam, atunci ce sīnt?, ce aş putea fi? Din categoria organizatorilor de circ nu vreau să fac parte. Măcar de sărbători să ne iscălim cu sufletul pe fapte, eliminīnd ura care pustieşte respiraţia patriotică, măcar acum, cei mari la stat să-şi recapete faţa umană! 1 Decembrie va aduna şi anul acesta zeci de mii de oameni īn centrele oraşelor. Timpurile grele īi trimit pe mulţi romāni, răbdători la cozi, cu nădejdea că vor apuca să guste din vestitul ciolan naţional cu fasole. Demersul e chiar ieftin pentru guvern, dacă īl adăugăm la costul de propagandă. Dacă sărbătoarea naţională nu va fi promovată justificat, patriotic, dacă nu vom avea adevăraţi militanţi pentru binele poporului, despovăraţi de mercantilismul jenant, mulţi romāni se vor mulţumi cu firmiturile de la mesele centrale şi locale.

După ceremoniile religioase şi militare, după depunerile de coroane, festivităţile Zile Naţionale, aşa cum s-a īntīmplat īn ultimii ani, se vor muta īn centrele marilor oraşe. Va fi popotă īn aer liber, romānul prezent va putea asista şi la programe artistice. Nu-i nimic rău să aştepţi ore īn şir farfuria de unică folosinţă, la cozi de kilometri, pentru a simţi că o singură dată pe an, de Ziua Naţională măcar, guvernul oferă ceva pe gratis fără să impoziteze. Rău este ca acest guvern nu observă īmbulzeala crescută de la an la an, nu are ochi să vadă că Romānia īncolonează tot mai mulţi oameni la cozile sărăciei. Rău este că nu se reuşeşte transmiterea valorii spirituale şi istorice a evenimentului īn rīndul clasei politice, a celei de afaceri, unde nepăsarea şi iresponsabilitatea găsesc mereu loc fertil. Domnule, dacă politicienii şi-ar spune īn mintea lor īnverzită de tuşul banilor: „no, am furat destul pentru cīteva generaţii, acum să facem ceva şi pentru mojicii ăştia”, tot ar fi bine. Mă īntreb cīt de lungă ar mai fi coada dacă īmputerniciţii cu istoria prezentului ar face dovada patriotismului, corectitudinii, a altruismului şi a bunului simţ. Mă īntreb cīte ore sau zile ar răbda politicienii noştri īn frig şi īn ninsoare dacă ar trebui să-şi arate mīndria de a fi patriot. Sau cīt de populat ar mai fi guvernul dacă celor ce ne conduc li s-ar face analiza de sīnge a cinstei şi a patriotismului. Toţi ar avea īnsă imunitate pe viaţă la morală. Īn mod sigur Palatul Parlamentului ar īncăpea īntr-un birou. Īntrebările nu mai au nevoie de răspunsuri, rezultatele sīnt vizibile īn performanţele guvernaţilor şi īn traiul zilnic al romānului. Vor fi vizibile īn discursurile pompoase dedicate sărbătorii noastre naţionale, care se poate lipsi de ele īn favoarea unităţii de ideal şi de credinţă.

La mulţi ani, romāne, oriunde te-ai afla! Cei care ne vor ura de Ziua Naţională ne-au umplut de datorii, de taxe şi de impozite, ne-au adus „războinici luminoşi şi succesuri neaşteptate” pe toate planurile, iar acum vor arunca mīţa moartă de la unul la altul, īn discursuri cu caracter patriotic şi naţional, pozīnd īn viitori salvatori ai Romāniei, promiţīnd, acum, la urechea poporului din stradă, verzi şi uscate electorale. Sărbătoarea e prilej de propagandă, prilej de a lăcrima īn batistă prin somaţie biologică, dinaintea poporului adus de spate şi biciuit cu ştiinţă, căruia tot nu-i va tihni īnghiţitura de gratuitate. Ce va aduce Moş Crăciun poporului? Mai nimic. Vor să ne īmbete cu apă rece, pentru că nu ne permitem nici măcar un vin din podgoria naţională… Din nefericire vin sărbători de trist relief pentru vulnerabila societate romānească, pentru romānul īncolonat de atītea ori de istorie la porţia de demnitate, sleit de puteri, cu ochii spre tunelul al cărui capăt este īn mīinile asupritorilor din ţară şi din afară. Trebuie să mai fie īn cenuşa din vatra romānească o scīnteie de patriotism, una care să trezească spiritul naţional după două decenii de muţenie, de īngenunchere, de derută şi manipulare, o scīnteie receptivă la apelul unui ideal de urgenţă. Trebuie să se trezească dorinţa romānului pentru universul pierdut al demnităţii sociale şi morale, faptele sale de spirit să fie tot atītea posibilităţi de eliberare din strīmtorile interne şi din strīmtorările venite din afară, mai ales acum cīnd clasa politică ne semnalează că statutul lor e tot mai corupt şi mai nedrept, cīnd ferestrele vieţii sociale devin tot mai opace. Acum e necesar să ne reīntoarcem la o linie de start, pentru a porni din nou, de această dată īn direcţia cea bună.

Īmi amintesc o īnţelepciune veche, anume că dacă vrei să schimbi ceva din temelii e nevoie de sacrificii. Sacrificii au fost, „eroi au fot, eroi sīnt īncă şi-or fi īn neamul romānesc”, dar parcă prea sacrificat este poporul nostru īn comparaţie cu celelalte popoare europene. Un cobai de succes, aceasta sīntem noi, pe pielea noastră se testează mizeria, batjocura, hoţia de stat. Trofeele de pe raftul cu eroi ai istoriei nu au sporit cu nimic valoarea de imagine a poporului romān. Pe pămīntul nostru trec cum vor puterile lumii, sădesc ciulini, lasă īn urmă gunoaie, care se suprapun gunoaiele noastre.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com