|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
EDITORIAL Maria Diana Popescu, Agero
Īncepīnd cu Revoluţia franceză, pīnă la cusutele cu aţă albă revoluţii ale vremii noastre, oamenii au luptat pentru drepturi civile şi īn toate epocile mai toate popoarele au avut de suferit de pe urma lor. Dar parcă mai abitir ca toţi, noi, masa socială docilă, de aproape două decenii spectatori ai unui teatru de comédie, care refuză să se lase prins īn vreo schemă istorică, pentru că rolurile īi sīnt potrivnice, īn parte. Şi ne-am īnfruptat cu de-a sila din toate desfătările şi căderile bunului plac, nu al bunului echilibru necesar şi eliberator. La ce slujeşte această īndelung viclenită lucrare, cu ce ne alegem din răbdarea şi supunerea faţă de alte īnalte porţi? E vremea să cugetăm acum şi la folosul pe care ar fi trebuit să-l tragem, noi, oamenii comuni, beneficiarii aşa-ziselor libertăţi democratice. Cititorii īnţelepţi īşi vor da seama că multă vreme am dat crezare unui eroism al vicleniei, unor evenimente fără şanse de a fi verosimile, că am trecut cu vederea peste moravurile ce au īngrămădit spiritul romānesc pe scena teatrului lumii. Nu mai există īn afară şi īnăuntru. Ne-am amestecat şi gata! Există Europa şi atīt! Şi normele globalizante. Dar există şi dreptul la liberă exprimare. Şi, evident, nimeni, nici contextul vremii nu se poate sustrage observaţiei de minima moralia.
Oricum ar sta lucrurile, termometrul social indică gradaţii īnalte de temperatură, pentru că noile tendinţe ale globalismului ne silesc să ne acceptăm condiţia umilă ca pe o favoare, aşa cum spunea ilustrul pesimist Cioran. O stare morală, o stare de patriotism sau una caritabilă, o stare lirică, o pictură, o sculptură, un templu, o compoziţie muzicală, personajele unei piese de teatru au devenit pretenţii serioase, ele nu mai satisfac pe deplin gustul conducătorului democratic. Grav contaminaţi de modele din afară, liderii contemporani nu-şi mai pot ascunde profunda dragoste faţă de tot ce e individual. Privită īn īntregul ei, evoluţia umană a manifestat de-a lungul istoriei o susţinută tendinţă individualizantă, īn tot ce ea a īntruchipat şi a realizat. Această tendinţă a suferit cīnd o īnteţire, cīnd o slăbire, potrivit cu epocile, cu individualităţile şi cu personalităţile care le-au marcat.
Să ne gīndim la unele personaje, singulare pīnă la ridicol, care circulă pe scena politică internă şi internaţională, cu aerul lor de bufoni, de lideri şi de zbiri, uneori pīnă la exces, exploatīnd contextul īn favoarea lor, potrivit interesului. Cea mai mare fericire a muritorilor e personalitatea, afirma Goethe. Īn acest ideal goethean al personalităţii, dar conceput supra-dimensional, presupun că a luat fiinţă personalitatea multor conducători politici contemporani, care au fixat faimoasele lor imperative pentru viaţa morală a societăţii. Mulţi dintre cei care se hrănesc acum de pe podişurile lor se vor simţi īnstrăinaţi īn propriile graniţi, ba chiar respinşi de acest gol de istorie, de acest ţeapăn formalism etic. Avem nevoie de O CLIPĂ care să facă adevărată istorie pentru omenire!
Iar cīnd o minte luminată, una singură, vine şi-ţi spune că unele monumente ridicate īn memoria nu ştiu căror evenimente nu sīnt dovezi ale faptelor decīt īn cazul īn care faptele au fost consemnate de martori luminaţi, numai atunci trebuie să credem. Multe din edificiile construite după producerea unor evenimente istorice, politice şi militare nu sīnt decīt mărturii ale unor erori consacrate. S-a īntīmplat şi īn istoria noastră şi īn a altor state. Să luăm un exemplu la īndemīnă: de pildă, englezii s-au lăsat īnşelaţi de o ştire falsă şi au gravat medalii cu īnscrisul Īn cinstea amiralului Vernon, īnvingătorul Cartaginei. Dar īn realitate, amiralul nu īnvinsese, ci īşi retrăsese flota pe coastele Spaniei. Cam aşa se īntīmplă azi. Nu există naţiune care să nu īşi fi īnzorzonat istoria cu tot soiul de evenimente care să o facă mai sunătoare, mai arătoasă. Luate īn ansamblu, istoria trecută, dar şi cea a prezentului sīnt fiecare o aglomerare de fapte verosimile sau nu, măreţe sau mai puţin măreţe, īn care descoperim conducători incapabili, cīnd asasini, cīnd asasinaţi, dar şi exponenţi plini de virtuţi, īnsă mai puţini, aşa cum īn pustie am găsi pe alocuri o colibă sau un firicel de apă. Chiar şi naţiunile care numărau mulţi filosofi şi multe capete luminate s-au īncumetat să-şi īnşele posteritatea. Ce mai putem spune despre vremurile noastre, īn care nu se mai īntrezăreşte dragostea pentru ordine, vremuri īn care cuvīntează viclenia şi ignoranţa unor dumnezei pămīnteni, care ţin prelegeri pentru dezarmare, dar ei īnşişi poartă războaie. Nici măcar morala nu-i mai īmbie pe oameni aşa cum trebuie, ca să trăiască īn bună īnţelegere.
Maria Diana Popescu, Agero
------------------------------------------- 3. Numele si prenumele Dvs.: George Ioan Canache 4. Adresa Dvs. E-mail: armontania@yahoo.com 5. Numarul Dvs. de telefon (fix): 6. Numarul Dvs de telefon (mobil): 0722248245 7. Textul mesajului Dvs.: 'Articolul distinsei doamne incarcat de realism mi-a amintit o intamplare de acum trei ani, vizitat de un scriitor italian in oraselul in care locuiesc, mirat m-a intrebat `` George, ce razboi a trecut peste voi? `` . Franco, a trecut cel mai nimicitor razboi ce poate lasa ruina, razboiul nostru - cu noi . Da razboiul nostru in care ne-am repezit turbati spre marea gogoasa `Bunul intregului popor`. Marea majotitate au luat un cupon dar cei cativa... Nu-s un nostalgic dar privind realist nu pot sa nu plang intreprinderi privatizate ( UPET Targoviste infiintata in 1872 ce acum isi traieste ultimele clipe de agonie). Trist, ei multi acum vor refuza sa voteze, un protest simplist impotriva minciunii. Pe zi ce trece razboiul nostru cu noi se apropie de final. Felicit inca o data revista.'
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart. Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
